Contabilitate

1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 29 (A/P)

---

Abordarea contabilă

---

Contul 117 “Rezultatul reportat” este un cont de capitaluri proprii utilizat în contabilitatea românească (conform OMFP 1802/2014) pentru a evidenția profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită din exercițiile financiare precedente, precum și anumite ajustări retrospective. Este un cont fundamental în structura capitalurilor proprii, deoarece reflectă deciziile managementului și ale acționarilor privind destinația rezultatului net al unei perioade contabile.

Rolul fundamental al acestui cont este de a:

1. Centraliza rezultatele precedente: Funcționează ca un cumul al profiturilor sau pierderilor nete din anii anteriori, care nu au fost încă distribuite sau acoperite.
2. Facilita repartizarea/acoperirea: Este contul din care se efectuează repartizarea profitului (către dividende, rezerve etc.) sau acoperirea pierderilor, conform hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor (AGA).
3. Reflecta ajustări retrospective: Include ajustări semnificative ale rezultatului din perioade anterioare, cum ar fi corectarea erorilor contabile sau modificările de politici contabile.
   

Semnificație Economică:

• Capacitatea de Evaluare: Un sold creditor (pozitiv) consistent în contul 117 indică faptul că entitatea a generat profituri și a reținut o parte semnificativă din acestea în cadrul companiei. Aceasta arată o capacitate financiară solidă și disponibilitatea de fonduri pentru:
• Reinvestiții: Finanțarea expansiunii, a achizițiilor de active sau a proiectelor de dezvoltare fără a recurge la datorii externe.
• Acoperirea Pierderilor Viitoare: Constituie un “tampon” financiar în cazul unor performanțe operaționale mai slabe în perioadele viitoare.
• Distribuiri către Acționari: Reprezintă baza pentru plata dividendelor în perioadele viitoare.
  

• Indicator de Performanță Cumulată: Oferă o imagine cumulată a performanței istorice a entității în generarea de profituri și în managementul acestora.
• Decizii Strategice: Mărimea și evoluția rezultatului reportat influențează direct deciziile privind politica de dividende, planurile de investiții și gestionarea datoriilor.
  

Când și Cum este Utilizat:

Contul 117 este un cont de capitaluri proprii, având un caracter mixt:

• Sold Creditor: Atunci când reflectă profit nerepartizat.
• Sold Debitor: Atunci când reflectă pierdere neacoperită.
  

Este utilizat în principal la începutul noului exercițiu financiar, după închiderea exercițiului precedent și aprobarea situațiilor financiare anuale de către AGA.

Structura Contului 117 (conform OMFP 1802/2014):

Contul 117 este structurat pe mai multe sub-conturi pentru a distinge sursa și natura rezultatului reportat (completări explicative suplimentare precizărilor normative):

• 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”: Acesta este sub-contul principal, unde se transferă profitul net sau pierderea netă a exercițiului precedent (din contul 121 “Profit și pierdere”) până la decizia de repartizare/acoperire.
• 1172 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IFRS”: Acest sub-cont este utilizat o singură dată, la momentul tranziției de la contabilitatea națională la IFRS, pentru a înregistra ajustările cumulative la capitalurile proprii la data tranziției (conform IFRS 1 “Prima adoptare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară”).
• 1173 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”: Aici se înregistrează impactul corectării erorilor semnificative din perioadele anterioare, efectuate retrospectiv.
• 1174 “Rezultatul reportat provenit din modificări ale politicilor contabile”: Acest sub-cont reflectă ajustările rezultate din aplicarea retrospectivă a unor noi politici contabile.
  

Monografii Contabile Generale (OMF):

1. Transferul Profitului Net la Începutul Noului Exercițiu

Situație: La 31 decembrie X1, Societatea ABC a înregistrat un profit net de 100.000 lei (sold creditor al contului 121 “Profit și pierdere”). La 1 ianuarie X2, profitul este transferat în rezultatul reportat.

Înregistrare:

121 "Profit și pierdere"                                                                                                                                    100.000 lei
      1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită"     100.000 lei

Explicație: Profitul exercițiului precedent este închis și mutat în contul 1171, de unde va fi ulterior repartizat.

2. Transferul Pierderii Nete la Începutul Noului Exercițiu

Situație: La 31 decembrie X1, Societatea ABC a înregistrat o pierdere netă de 30.000 lei (sold debitor al contului 121). La 1 ianuarie X2, pierderea este transferată în rezultatul reportat.

Înregistrare:

1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită"    30.000 lei
      121 "Profit și pierdere"                                                                                                                       30.000 lei

Explicație: Pierderea exercițiului precedent este închisă și mutată în contul 1171, unde va sta până la acoperire.

3. Repartizarea Profitului din Rezultatul Reportat

Situație: Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) decide repartizarea profitului de 100.000 lei (din exercițiul X1, transferat în 1171) astfel:

10% rezervă legală:                                                        10.000 lei
30% dividende:                                                                30.000 lei
60% alte rezerve (statutare, pentru investiții):        60.000 lei

Înregistrare (la data deciziei AGA):

1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită"   100.000 lei
      1061 "Rezerve legale"                                                                  10.000 lei
      457 "Dividende de plată"                                                             30.000 lei
      1068 "Alte rezerve"                                                                       60.000 lei

Explicație: Soldul creditor al contului 1171 este diminuat cu sumele repartizate către rezerve și dividende, reflectând destinația finală a profitului.

4. Acoperirea Pierderii din Rezultatul Reportat

Situație: Societatea înregistrează o pierdere reportată de 30.000 lei (sold debitor 1171). AGA decide acoperirea acesteia din:

Rezerve statutare: 20.000 lei
Profitul exercițiului curent (dacă este suficient): 10.000 lei (presupunând că profitul curent este de cel puțin 10.000 lei)
Înregistrare (la data deciziei AGA):

1068 "Alte rezerve"                                                                                                                  20.000 lei
121 "Profit și pierdere" (partea din profitul curent folosită la acoperire)                   10.000 lei
      1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită" 30.000 lei

Explicație: Pierderea reportată este acoperită prin debitarea rezervelor sau a profitului curent și creditarea contului 1171, aducând soldul acestuia la zero (sau reducându-l).

5. Corectarea unei Erori Semnificative din Perioade Anterioare

Situație: S-a descoperit o eroare materială într-un exercițiu anterior (ex. venituri nedeclarate de 5.000 lei net de impozit). Corecția se face prin rezultatul reportat.

Înregistrare:

5121 "Conturi la bănci în lei" (sau alt cont de activ/datorie ajustat)              5.000 lei
      1173 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile"   5.000 lei

Explicație: Creșterea capitalurilor proprii (sau diminuarea acestora, dacă era o cheltuială omisă) rezultată din corecția erorii este înregistrată direct în 1173, fără a afecta profitul perioadei curente.

---

Abordarea IFRS

---

Contul 117 este pivotul gestionării rezultatului net al unei companii de-a lungul timpului, permițând transpunerea deciziilor strategice ale managementului în structura capitalurilor proprii.

Sub Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), conceptul de “Rezultat reportat” este echivalentul direct al “Retained Earnings” (Profituri reținute). Acest cont este o componentă centrală a capitalurilor proprii, acumulând profiturile nete ale entității (mai puțin dividendele distribuite) și ajustările retrospective, fără a fi afectat de tranzacții cu acționarii care nu implică capitaluri proprii.

Standardele IFRS relevante care guvernează acest concept sunt în principal:

1. IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare”: Stabilește cerințele generale pentru prezentarea situațiilor financiare, inclusiv modul în care capitalurile proprii și componentele acestora (precum “Retained Earnings”) trebuie prezentate în Situația modificărilor capitalurilor proprii.
2. IAS 8 “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori”: Este standardul cheie care reglementează modul în care ajustările retrospective (pentru corectarea erorilor semnificative sau pentru modificările de politici contabile) afectează soldul de deschidere al “Retained Earnings”.
3. IFRS 1 “Prima adoptare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară”: Detaliază cum se fac ajustările la soldul de deschidere al “Retained Earnings” la data tranziției la IFRS.
   

Principii Cheie IFRS privind “Retained Earnings” (Profituri reținute):

1. Acumularea Profitului/Pierderii Net(e):

• La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, profitul net al perioadei (din “Profit or Loss” – Contul de profit și pierdere) este transferat în “Retained Earnings”, crescând soldul creditor.
• Similar, o pierdere netă este transferată în “Retained Earnings”, diminuând soldul creditor sau creând/majorând un sold debitor (negativ).
• Sub IFRS, “Retained Earnings” pot avea un sold debitor, indicând pierderi acumulate.
  

2. Distribuirea Dividendelor:

• Dividendele declarate sau plătite către acționari sunt înregistrate ca o diminuare directă a “Retained Earnings”. Ele nu afectează profitul sau pierderea perioadei în care sunt declarate.

3. Ajustări Retrospective (IAS 8):

• Corectarea erorilor semnificative: Erorile materiale din perioadele anterioare sunt corectate retrospectiv, ceea ce înseamnă că impactul lor se ajustează direct soldului de deschidere al “Retained Earnings” al celei mai vechi perioade prezentate, ca și cum eroarea nu ar fi existat niciodată. Profitul/Pierderea perioadei curente nu este afectat(ă).
• Modificări ale politicilor contabile: Dacă o entitate își modifică o politică contabilă (și noua politică este cerută de un IFRS sau are ca rezultat informații mai relevante și credibile), aceasta se aplică de asemenea retrospectiv. Impactul cumulativ al modificării este ajustat soldului de deschidere al “Retained Earnings” al celei mai vechi perioade prezentate.
  

4. Ajustări la Prima Aplicare a IFRS (IFRS 1):

• Atunci când o entitate adoptă pentru prima dată IFRS, toate ajustările necesare pentru a aduce bilanțul de deschidere (la data tranziției) în conformitate cu IFRS sunt recunoscute direct în “Retained Earnings”.

5. Rezerve Statutare/Legale:

• Chiar și sub IFRS, o entitate poate fi obligată prin legislația locală sau prin statutul său să transfere o parte din profitul reținut către rezerve statutare sau legale (ex. rezerva legală). Aceste transferuri sunt, de asemenea, ajustări ale “Retained Earnings”, fără impact asupra profitului perioadei.

Prezentarea în Situațiile Financiare IFRS:

• Situația Poziției Financiare (Statement of Financial Position): “Retained Earnings” este prezentat ca o linie distinctă în secțiunea Capitaluri Proprii (Equity).
• Situația Rezultatului Global (Statement of Profit or Loss and Other Comprehensive Income): Profitul sau pierderea netă a perioadei este punctul de plecare, care apoi se transferă în “Retained Earnings”.
• Situația Modificărilor Capitalurilor Proprii (Statement of Changes in Equity): Acest raport este esențial pentru “Retained Earnings”. El detaliază mișcările soldului pe parcursul perioadei, incluzând:
• Soldul de deschidere (ajustat pentru erori sau modificări de politici).
• Profitul sau pierderea netă a perioadei.
• Dividende declarate/plătite.
• Transferuri către/din alte rezerve.
• Soldul de închidere.
  

• Note la Situațiile Financiare: Sunt necesare dezvăluiri detaliate privind:
• Politica de distribuire a dividendelor.
• Natura și impactul oricăror ajustări retrospective (erori, modificări de politici).
• Restricțiile privind distribuirea “Retained Earnings” (ex. rezerve legale, clauze contractuale).
  

Relația cu OMF (Contul 117):

Contul 117 “Rezultatul reportat” din Planul de Conturi General românesc este proiectat pentru a fi pe deplin aliniat cu conceptul de “Retained Earnings” din IFRS. Sub-conturile 1171, 1173 și 1174 din OMF transpun direct cerințele IAS 8 și IFRS 1 privind ajustările retrospective și prima adoptare, asigurând o convergență semnificativă între reglementările naționale și cele internaționale în acest domeniu.

În concluzie, sub IFRS, “Retained Earnings” este un cont cheie care cumulează performanța financiară a entității de-a lungul timpului, servind drept sursă pentru distribuiri de dividende și reflectând ajustări retrospective majore.

---

Abordarea de audit

---

Contul 117 “Rezultatul reportat” din Perspectiva Auditorului: Validarea Acumulărilor și Repartizărilor de Profit

Auditul contului 117 “Rezultatul reportat” (sau “Retained Earnings” sub IFRS) este o arie critică, deoarece acest cont reprezintă cumulul performanței financiare istorice a entității și servește ca bază pentru distribuții către proprietari și pentru formarea altor rezerve. Auditorul trebuie să obțină asigurare rezonabilă că toate mișcările din acest cont sunt valide, complete, corect evaluate și prezentate conform cadrului de raportare financiară aplicabil (OMF/IFRS).

Algoritmul de Audit pentru “Rezultatul reportat” (Contul 117):

1. Înțelegerea Entității și a Politicilor Sale de Alocare a Profitului

• Politica de dividende: Înțelegerea politicii entității privind distribuirea profitului (procent, frecvență, condiții).
• Politica de rezerve: Înțelegerea modului în care entitatea constituie rezerve (legale, statutare, alte rezerve) și sursele acestora.
• Politica de corectare a erorilor și modificări de politici contabile: Înțelegerea modului în care entitatea aplică IAS 8 (sau transpunerea sa în OMF) pentru ajustările retrospective.
• Legislația aplicabilă: Auditorul va fi conștient de prevederile Legii societăților nr. 31/1990 și ale Codului Fiscal privind repartizarea profitului și acoperirea pierderilor.
  

2. Evaluarea Riscurilor de Erori Materiale

• Risc inerent: Mediu spre ridicat, din cauza:
• Complexității deciziilor de repartizare/acoperire (implicații legale, fiscale).
• Potențialului de erori în calculul ajustărilor retrospective (erori, modificări de politici).
• Nerespectării prevederilor legale sau statutare privind repartizarea profitului.
• Potențialului de influențare a indicatorilor de profitabilitate prin ajustări incorecte.
  

• Risc de control: Evaluarea controalelor interne implementate de entitate privind:
• Aprobarea și documentarea deciziilor AGA/CA privind repartizarea profitului.
• Procedurile de identificare și corectare a erorilor semnificative.
• Sistemele de verificare a conformității cu legislația și statutul.
• Controalele asupra transferurilor între conturile de capitaluri proprii.
  

3. Proiectarea și Efectuarea Procedurilor de Audit

a) Argumentarea Soldului Contului 117:

• Obținerea extrasului de cont: Auditorul va solicita un extras detaliat al contului 117, inclusiv sub-conturile 1171, 1172, 1173, 1174, pentru perioada auditată.
• Reconcilierea soldului inițial: Verificarea că soldul de deschidere al contului 117 corespunde cu soldul de închidere din situațiile financiare auditate anterior.
• Roll-forward: Urmărirea mișcărilor pe parcursul perioadei, pentru a se asigura că toate înregistrările sunt justificate.
  

b) Testarea Mișcărilor Semnificative (Debitări și Creditări):

• Transferul profitului/pierderii net(e) din 121:
• Verificarea corectitudinii sumei transferate din contul de profit și pierdere (121) în contul 1171.
• Asigurarea că transferul a avut loc la începutul noului exercițiu, după aprobarea situațiilor financiare anuale.
  

• Repartizarea profitului (debitări din 1171):
• Hotărârea AGA: Examinarea Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor (AGA) care a aprobat repartizarea profitului. Se va verifica ca hotărârea să fie validă, semnată și înregistrată conform legii.
• Conformitate legală/statuară: Verificarea că repartizarea respectă prevederile Legii societăților (ex. constituirea rezervei legale) și ale statutului societății.
• Recalculări: Verificarea corectitudinii calculelor sumelor repartizate către: Rezerve legale (1061), Rezerve statutare/alte rezerve (1068), Dividende (457 “Dividende de plată”).
• Dividende: Verificarea concordanței sumelor înregistrate cu datoria față de acționari (457) și, ulterior, cu plățile efective.
  

• Acoperirea pierderilor (creditări către 1171):
• Hotărârea AGA: Examinarea Hotărârii AGA care a aprobat acoperirea pierderii.
• Surse de acoperire: Verificarea surselor din care a fost acoperită pierderea (ex. profitul reportat din anii anteriori, profitul exercițiului curent, rezerve, reducerea capitalului social). Asigurarea că sursele sunt permise de lege și statut.
  

c) Testarea Ajustărilor Retrospective (Conturile 1172, 1173, 1174):

• Identificarea erorilor/modificărilor: Discuții cu managementul și analizarea documentației interne pentru a identifica erorile semnificative corectate retrospectiv sau modificările de politici contabile.
• Justificare și Documentare: Examinarea motivului și a justificării pentru ajustare. Se va verifica dacă ajustarea respectă cerințele IAS 8 (sau transpunerea sa în OMF) privind:
• Erorile semnificative: Acestea trebuie să fie identificabile ca erori și să aibă un impact material.
• Modificările de politici contabile: Acestea trebuie să fie fie impuse de un standard nou, fie să conducă la informații mai relevante și credibile.
• Aplicare retrospectivă: Verificarea corectitudinii recalculării efectuate ca și cum eroarea nu ar fi existat sau politica nouă ar fi fost aplicată de la început.
  

• Impact fiscal: Verificarea impactului fiscal al corecțiilor de erori sau modificărilor de politici asupra impozitului pe profit amânat sau curent aferent perioadelor anterioare.
• 1172 (Prima adoptare IFRS): Dacă este anul primei adoptări IFRS, auditorul va verifica raportul de tranziție IFRS 1 și va asigura că ajustările la soldul de deschidere al capitalurilor proprii au fost contabilizate corect.
  

d) Prezentare și Dezvăluiri (OMF/IFRS):

• Situația Modificărilor Capitalurilor Proprii: Verificarea că toate mișcările (profit/pierdere netă, dividende, transferuri, ajustări retrospective) sunt prezentate clar și complet în acest raport.
• Note la Situațiile Financiare: Asigurarea că sunt furnizate dezvăluiri adecvate privind:
• Politica de repartizare a profitului.
• Natura și suma oricăror ajustări retrospective (erori, modificări de politici contabile), cu explicații detaliate.
• Natura și suma restricțiilor privind distribuirea rezultatului reportat (ex. rezerve legale, clauze de împrumut).
• Politica de acoperire a pierderilor.
  

4. Evaluarea Probelor de Audit și Formarea Opiniei

• Auditorul va concluziona dacă soldurile contului 117 și mișcările sale sunt prezentate fidel în situațiile financiare, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.
• Va evalua impactul oricăror neconformități sau erori materiale asupra situațiilor financiare.
  

Aspecte Specifice Urmărite de Auditor:

• Coerența: Asigurarea că politicile de repartizare și de tratament al erorilor/modificărilor de politici sunt aplicate consecvent.
• Documentația: Importanța unei documentații complete și coerente pentru toate deciziile și calculele.
• Fiscalitate: Auditorul va fi conștient de implicațiile fiscale ale repartizării profitului (ex. impozitul pe dividende) și de tratamentul fiscal al corecțiilor de erori.
  

Prin aplicarea acestor proceduri, auditorul poate obține asigurarea necesară cu privire la corectitudinea și conformitatea contului 117 “Rezultatul reportat” în situațiile financiare.

---

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

---

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), contul 117 “Rezultatul reportat” este de un interes major, deoarece reflectă în mod direct sau indirect baza pentru calculul și plata anumitor impozite, precum și conformitatea cu legislația fiscală și contabilă. Principalele preocupări ale ANAF vizează modul în care profitul este repartizat, modul în care pierderile sunt acoperite și corectitudinea ajustărilor retroactive.

Obiectivele Principale ale ANAF în Examinarea Contului 117:

1. Verificarea Corectitudinii Repartizării Profitului și a Impozitării Dividendelor:

• Impozitul pe dividende: ANAF va examina cu atenție deciziile de repartizare a profitului (în special cele din 1171) pentru a se asigura că dividendele declarate și plătite sunt supuse regimului fiscal corect. Aceasta include verificarea cotei de impozit pe dividende (ex. 8% conform Codului Fiscal pentru dividende plătite începând cu 1 ianuarie 2023), termenelor de plată și depunerii declarațiilor fiscale aferente (ex. Declarația 100, Declarația 205/207 pentru beneficiari persoane fizice/juridice).
• Reîncadrarea cheltuielilor: Orice repartizare de profit către acționari care nu respectă forma legală a dividendelor (ex. disimularea unor cheltuieli în favoarea acționarilor) poate fi recalificată de ANAF, cu aplicarea impozitului pe dividende și a sancțiunilor aferente.
• Verificarea sursei profitului: ANAF poate fi interesată de natura profitului din care se distribuie dividende, pentru a se asigura că nu sunt distribuite sume din alte surse care nu ar fi eligibile pentru tratamentul fiscal al dividendelor.
  

2. Validarea Modului de Acoperire a Pierderilor Fiscale și Contabile:

• Pierderi fiscale: ANAF va verifica modul în care pierderile fiscale (care sunt diferite de pierderile contabile reflectate în 1171) sunt recuperate. Conform Codului Fiscal, pierderile fiscale pot fi recuperate din profiturile impozabile ulterioare pe o perioadă de 7 ani. Inspectorii fiscali se vor asigura că această recuperare se face corect, fără a depăși limitele legale.
• Acoperirea pierderilor contabile: Deși acoperirea pierderilor contabile din rezerve sau profitul curent (mișcări în 1171) nu are un impact direct asupra profitului impozabil, ANAF se va asigura că operațiunea este conformă cu Legea societăților și cu deciziile AGA.
  

3. Controlul Ajustărilor Retrospective (Conturile 1172, 1173, 1174):

• Corectarea erorilor contabile (1173): ANAF va examina cu mare atenție corecțiile erorilor semnificative din perioadele anterioare, în special cele care afectează baza impozabilă a acelor perioade. Se va verifica dacă:
• Eroarea este reală și documentată corespunzător.
• Corecția are un impact fiscal și, dacă da, dacă entitatea a depus declarații rectificative (ex. Declarația 101, 100) pentru perioadele fiscale afectate, conform prevederilor Codului de Procedură Fiscală (Art. 105 CPF).
• Impozitul pe profit (sau alte impozite) aferent erorii a fost calculat și plătit (sau recuperat) corect, inclusiv majorări de întârziere sau penalități, dacă este cazul.
  

• Modificările politicilor contabile (1174): Similar, dacă o modificare de politică contabilă are un impact fiscal retrospectiv, ANAF va verifica dacă au fost depuse declarații rectificative și dacă implicațiile fiscale au fost gestionate corect.
• Prima adoptare IFRS (1172): La entitățile care au trecut la IFRS, ANAF va analiza ajustările efectuate la momentul tranziției, pentru a înțelege impactul acestora asupra poziției fiscale inițiale și pentru a identifica eventuale diferențe permanente sau temporare cu impact fiscal.
  

Instrumentele ANAF în Cadrul Inspecției Fiscale (bazate pe CPF):

• Dreptul de a solicita informații și documente (Art. 63 CPF): ANAF poate solicita:
• Situațiile financiare anuale și situațiile modificărilor capitalurilor proprii pentru toate perioadele relevante.
• Hotărârile Adunării Generale a Acționarilor (AGA) privind repartizarea profitului și acoperirea pierderilor.
• Documentele justificative pentru corecțiile erorilor și modificările politicilor contabile (note interne, analize de impact, calcule).
• Declarațiile fiscale inițiale și rectificative pentru perioadele afectate de ajustările din contul 117.
• Analize ale recuperării pierderilor fiscale.
• Documente legate de plata dividendelor (ordine de plată, extrase de cont).
  

• Dreptul de a efectua verificări la sediu (Art. 64 CPF): Inspectorii fiscali pot examina în detaliu registrele contabile, fișele conturilor 117 și 121, precum și documentele primare și secundare aferente.
• Dreptul de a recalifica o tranzacție (Art. 11 alin. (1) CPF): Dacă ANAF constată că anumite operațiuni înregistrate în contul 117 (ex. distribuiri ascunse de profit, ajustări nejustificate) au fost efectuate în scopul eludării impozitelor, poate recalifica natura economică a acestora și ajusta baza impozabilă.
• Dreptul de a aplica sancțiuni (Art. 336-349 CPF): Nerespectarea prevederilor Codului Fiscal privind impozitul pe dividende, pierderile fiscale sau corectarea erorilor, precum și nerespectarea procedurilor fiscale (ex. nedepunerea declarațiilor rectificative), poate duce la aplicarea de amenzi și la recalcularea obligațiilor fiscale (impozit, dobânzi, penalități).
  

În concluzie:

ANAF tratează contul 117 “Rezultatul reportat” ca pe o sursă importantă de informații pentru verificarea conformității fiscale. Accentul se pune pe asigurarea că toate profiturile sunt impozitate corect la sursă (pentru dividende), că pierderile fiscale sunt recuperate conform legii și că ajustările retrospective sunt justificate și au generat declarații fiscale rectificative unde a fost cazul. Transparența, documentația exhaustivă și conformitatea strictă cu prevederile Codului Fiscal și ale CPF sunt esențiale pentru a minimiza riscurile fiscale asociate acestui cont.

---

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

---

Contul 117 “Rezultatul reportat” (sau “Retained Earnings” sub IFRS) este unul dintre cele mai semnificative conturi din capitalurile proprii pentru majoritatea utilizatorilor situațiilor financiare. El oferă o imagine clară a modului în care entitatea și-a gestionat profiturile generate de-a lungul timpului și ce parte din acestea a fost reținută în cadrul afacerii.

Perspectiva Acționarilor/Asociaților

Pentru acționarii și asociații unei companii, contul 117 este de interes central, deoarece influențează direct valoarea investiției lor și politicile de remunerare:

• Potențialul de Dividende: Un sold creditor (pozitiv) consistent și în creștere al contului 117 indică un potențial ridicat pentru distribuirea de dividende viitoare. Acționarii analizează acest sold pentru a estima fluxurile de numerar pe care le pot primi din investiția lor. Hotărârea AGA de repartizare a profitului din 1171 este momentul cheie în care acest potențial devine o realitate.
• Capacitatea de Reinvestire și Creștere: Un rezultat reportat solid arată că entitatea a reținut profituri semnificative pentru a finanța expansiunea, achizițiile de active sau proiectele de cercetare și dezvoltare. Acest lucru este un indicator al capacității de evaluare și al potențialului de creștere viitoare a companiei, ceea ce poate duce la o creștere a valorii acțiunilor pe termen lung.
• Rezistența la Șocuri Economice: Un sold pozitiv consistent acționează ca un “tampon” financiar. În perioade economice dificile sau în cazul unor pierderi operaționale, entitatea poate acoperi pierderile din rezultatul reportat (cum se vede în mișcările contului 1171), evitând astfel necesitatea unei finanțări externe costisitoare sau a unei reduceri de capital.
• Transparența Ajustărilor Retrospective: Sub-conturile 1172, 1173 și 1174 oferă transparență asupra erorilor corectate sau a modificărilor de politici contabile. Acționarii pot vedea dacă rezultatele istorice au fost ajustate semnificativ și pot evalua impactul acestor ajustări asupra performanței reale a companiei.
  

Perspectiva Creditorilor

Creditorii (bănci, furnizori, deținători de obligațiuni) analizează contul 117 pentru a evalua soliditatea financiară și capacitatea de rambursare a datoriilor:

• Solvabilitate și Stabilitate Financiară: Un rezultat reportat pozitiv contribuie la creșterea capitalurilor proprii totale ale entității, îmbunătățind indicatorii de solvabilitate și demonstrând o bază de capital robustă. Acest lucru reduce riscul perceput de creditori.
• Sursa de Finanțare Internă: Pentru creditori, o companie care își poate finanța o parte din creștere din profiturile reținute (1171) este mai puțin dependentă de împrumuturi externe, ceea ce reduce riscul de îndatorare excesivă.
• Restricții Contractuale: Creditorii pot impune clauze în contractele de împrumut care limitează suma pe care o companie o poate distribui ca dividende sau poate transfera către alte destinații, pentru a proteja nivelul rezultatului reportat și, implicit, a capitalurilor proprii.
  

Perspectiva Potențialilor Investitori și Analiști Financiari

Această categorie de utilizatori este foarte interesată de contul 117, deoarece oferă indicii despre strategia financiară a companiei și despre potențialul său de creștere:

• Evaluarea Performanței Curente și Istorice: Soldul și mișcările contului 117 oferă o imagine cumulată a profitabilității companiei de-a lungul timpului. Analiștii urmăresc tendințele pentru a identifica performanța sustenabilă.
• Politica de Dividende vs. Reinvestire: Analiștii evaluează dacă o companie preferă să returneze profitul acționarilor prin dividende sau să-l reinvestească în afacere. Ambele strategii au implicații diferite pentru creșterea valorii acțiunilor pe termen lung și sunt reflectate în mișcările din 1171.
• Transparența și Credibilitatea Datelor: Justificările pentru ajustările din 1173 și 1174 sunt examinate critic pentru a se asigura că situațiile financiare prezintă o imagine fidelă a performanței, fără ajustări arbitrare sau ascunse.
• Comparabilitate: Deoarece conceptul de “Retained Earnings” este standardizat sub IFRS, analiștii pot compara mai ușor politicile de alocare a profitului și structurile de capital între companii din diferite țări.
  

În concluzie:

Contul 117 “Rezultatul reportat” este o sursă esențială de informații pentru toate părțile interesate, oferind o perspectivă asupra istoriei profitabilității unei companii, a politicii sale de distribuție a profitului, a capacității sale de creștere și a rezilienței financiare. Acesta este un indicator cheie al modului în care managementul generează și alocă valoare.

Dorin, Merticaru