Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 5

Contabilitate

Contul 501 - Acțiuni deținute la entitățile afiliate

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența acțiunilor deținute la entitățile afiliate, cumpărate în vederea obținerii de venituri financiare într-un termen scurt.

Contul 501 "Acțiuni deținute la entitățile afiliate" este un cont de activ.

În debitul contului 501 "Acțiuni deținute la entitățile afiliate" se înregistrează:

– valoarea la cost de achiziție a acțiunilor cumpărate de la entitățile afiliate (509, 512, 531);

– contravaloarea acțiunilor pe termen scurt primite fără plată, potrivit legii (768);

– diferențele favorabile din evaluarea la încheierea exercițiului financiar a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (768);

– creșterea valorii activelor financiare disponibile pentru vânzare, inclusă direct în capitalul propriu, în cadrul situațiilor financiare anuale consolidate (103).

În creditul contului 501 "Acțiuni deținute la entitățile afiliate" se înregistrează:

– prețul de cesiune al acțiunilor deținute pe termen scurt la entitățile afiliate, cedate (461, 512, 531);

– pierderea reprezentând diferența dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul lor de cesiune (664);

– diferențele nefavorabile din evaluarea la încheierea exercițiului financiar a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (668);

– ajustarea rezervei de valoare justă, ca urmare a diferențelor nefavorabile rezultate din evaluarea activelor financiare disponibile pentru vânzare, în cadrul situațiilor financiare anuale consolidate (103).

Soldul contului reprezintă valoarea acțiunilor deținute pe termen scurt la entitățile afiliate.

Bilanț contabil:

Active circulante - Investiții pe termen scurt - Acțiuni deținute la entitățile afiliate.

Acțiuni deținute la entitățile afiliate (cont 501 - 591)

Abordarea contabilă

Contul 501 este un cont de activ utilizat pentru a înregistra investițiile pe termen scurt sub formă de acțiuni deținute la entitățile afiliate. Acest cont reflectă drepturile de proprietate ale unei companii asupra capitalului social al altei entități din același grup, atunci când aceste investiții sunt deținute în scopul obținerii unui profit pe termen scurt, din diferența de curs sau din dividende.

Definiție: Înregistrează valoarea acțiunilor cumpărate la entitățile afiliate.

Funcția: Rolul său este de a ține evidența investițiilor pe termen scurt, separând aceste acțiuni de cele care reprezintă dețineri pe termen lung (înregistrate în clasa 2 de conturi). Astfel, se respectă principiul materialității și se oferă o imagine clară asupra lichidității investițiilor.

Structura: Este un cont de activ, având un sold debitor care reprezintă valoarea totală a acțiunilor deținute.

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu simplificat: o companie (Compania A) achiziționează acțiuni la o entitate afiliată (Compania B) pentru 10.000 lei.

1. La achiziția acțiunilor de la o entitate afiliată:

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
501 "Acțiuni deținute la entitățile afiliate"	10.000	5121 "Conturi la bănci în lei"	10.000

Explicație: Se debitează contul de activ 501 pentru a înregistra intrarea acțiunilor în patrimoniu. Se creditează contul bancar pentru a reflecta plata sumei.

2. La vânzarea acțiunilor (presupunând un profit):

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
5121 "Conturi la bănci în lei"	12.000	501 "Acțiuni deținute la entitățile afiliate"	10.000
		764 "Venituri din investiții financiare pe termen scurt"	2.000

Explicație: Se debitează contul bancar pentru a reflecta încasarea sumei din vânzare. Se creditează contul 501 pentru a scoate din evidență acțiunile vândute la valoarea lor de intrare. Diferența dintre prețul de vânzare și cel de achiziție se înregistrează ca venit financiar (764).

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 501 este prezentat în Bilanț, la Active circulante, în categoria "Investiții financiare pe termen scurt".

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, clasificarea și evaluarea instrumentelor financiare, inclusiv a acțiunilor, este reglementată de IFRS 9 "Instrumente financiare". Aceste acțiuni, atunci când sunt deținute cu scopul de a obține un profit pe termen scurt, sunt considerate active financiare și nu investiții pe termen lung în subsidiare. Standardele principale care reglementează aceste operațiuni sunt IFRS 9 și IAS 27 "Situații financiare separate".

Recunoaștere și evaluare: O investiție în acțiuni este recunoscută inițial la costul său de achiziție. Ulterior, la fiecare dată de raportare, acțiunile sunt evaluate la valoarea lor justă. Orice diferență rezultată din reevaluare (profit sau pierdere) este recunoscută direct în contul de profit și pierdere (Profit or Loss). Acest lucru reflectă intenția de a vinde acțiunile pe termen scurt.
Fără conturi separate: IFRS nu impune un plan de conturi standard. Acțiunile deținute la entitățile afiliate sunt incluse în bilanț, fie în categoria "Active financiare" (Financial assets), fie în categoria "Alte active curente" (Other current assets).
Prezentarea: IAS 27 impune ca în situațiile financiare separate să fie prezentate investițiile în entitățile afiliate. În cazul în care entitatea controlează entitatea afiliată, se aplică principiile de consolidare din IFRS 10, iar acțiunile se elimină. Totuși, în cazul în care deținerea de acțiuni este sub control, dar se dorește obținerea unui profit pe termen scurt, se aplică principiile IFRS 9.

Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect	OMFP 1802/2014	IFRS (IFRS 9 & IAS 27)
Tratament contabil	Utilizează un cont distinct și detaliat (501).	Nu impune un cont specific.
Evaluare	Măsurat la costul istoric.	Măsurat la valoarea justă, iar profitul sau pierderea este recunoscută în contul de profit și pierdere.
Clasificare	Se clasifică în clasa 5, ca o investiție pe termen scurt.	Se clasifică ca active financiare, indiferent dacă sunt pe termen scurt sau lung.

În concluzie, IFRS tratează investițiile în acțiuni dintr-o perspectivă mai riguroasă și mai transparentă, bazată pe valoarea justă și pe intenția entității de a le deține.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 501 este o procedură importantă pentru a se asigura că investițiile pe termen scurt sunt reale, că valoarea lor este corectă și că sunt înregistrate în mod corespunzător. Obiectivul principal al auditorului este de a verifica dacă intenția managementului de a deține acțiunile pe termen scurt este justificată și dacă evaluarea la valoarea justă a fost efectuată corect.

Verificarea documentației justificative: O procedură esențială de audit este examinarea documentelor care stau la baza achiziției acțiunilor. Auditorul va solicita și va verifica contractul de achiziție, ordinul de plată și extrasul de cont bancar. De asemenea, va verifica actul constitutiv al entității afiliate pentru a confirma statutul acesteia.
Testul evaluării: Auditorul se va asigura că acțiunile sunt evaluate la valoarea lor justă (valoarea de piață), în special la data bilanțului. Această procedură este crucială, deoarece o evaluare incorectă poate afecta direct profitul companiei. Auditorul va solicita documente care să justifice valoarea de piață (de exemplu, o cotație de la bursă, o evaluare de la o agenție independentă).
Confirmarea existenței: O altă procedură importantă este de a confirma existența fizică a acțiunilor, dacă sunt în format fizic, sau de a verifica extrasul de cont de la depozitar, dacă sunt dematerializate.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 501 este de un interes deosebit. Inspectorii fiscali sunt extrem de atenți la acest cont, deoarece investițiile pe termen scurt în entitățile afiliate pot fi folosite pentru a manipula profitul și a transfera fonduri în interiorul grupului, în scopul optimizării fiscale.

Evaluarea fiscală a veniturilor din vânzare: ANAF va verifica dacă venitul rezultat din vânzarea acestor acțiuni a fost recunoscut și impozitat corect. Orice diferență între prețul de vânzare și valoarea de intrare a acțiunilor va fi considerată un venit impozabil (profit) sau o cheltuială nedeductibilă (pierdere).
Tratamentul fiscal al dividendelor: Dividendele primite de la entitățile afiliate sunt, în general, venituri neimpozabile la nivelul companiei care le primește. Totuși, ANAF va verifica dacă au fost respectate condițiile impuse de Codul Fiscal pentru scutirea de impozit.
Pierderi din depreciere și deductibilitate fiscală: Una dintre cele mai importante proceduri fiscale este de a verifica deductibilitatea cheltuielilor cu deprecierea acțiunilor. Conform Codului Fiscal, pierderile din deprecierea investițiilor financiare pe termen scurt sunt, de regulă, cheltuieli nedeductibile fiscal. Motivul este că aceste pierderi sunt considerate ca o ajustare contabilă care reflectă o pierdere latentă, iar deducerea fiscală se poate realiza doar la momentul vânzării sau scoaterii din evidență a acțiunilor.

Concluzie
Pentru ANAF, Contul 501 este o sursă de informații esențială pentru a verifica legalitatea și corectitudinea înregistrărilor fiscale. Orice abatere de la regulile fiscale stricte poate duce la o inspecție fiscală, la sancțiuni și la majorări de impozit. O gestionare riguroasă a acestui cont, cu documentație justificativă solidă, este esențială pentru a evita problemele fiscale.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 501 este un indicator esențial al strategiei de investiții pe termen scurt a companiei și al modului în care aceasta generează profituri. Un sold mare în acest cont poate fi un semnal pozitiv, arătând că managementul este capabil să identifice și să capitalizeze pe oportunitățile de piață din interiorul grupului.

Indicator al strategiei de investiții: Un sold în contul 501 indică faptul că firma utilizează surplusul de numerar pentru a investi pe termen scurt în alte companii din grup. Acest lucru arată încredere în capacitatea grupului de a genera profit și poate fi un semn de alocare eficientă a capitalului.
Impactul asupra profitabilității: Profitul sau pierderea realizată din vânzarea acestor acțiuni are un impact direct asupra profitului net al companiei. Analiștii vor examina cu atenție impactul acestor tranzacții asupra marjelor de profit, în special dacă acestea sunt recurente.
Risc de concentrare: Analiștii vor urmări cu atenție riscul de concentrare a investițiilor. Dacă o parte semnificativă a activelor financiare este investită într-o singură entitate afiliată, compania este vulnerabilă la problemele financiare ale acelei entități.

Concluzie
Contul 501 este un barometru al sănătății financiare și al managementului prudențial. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar datoriile companiei, ci și prudența și integritatea managementului în gestionarea tuturor relațiilor financiare.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).

Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).

Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru