Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 4

Contabilitate

Contul 455 - Sume datorate acționarilor/ asociaților

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența sumelor lăsate temporar la dispoziția entității de către acționari/asociați.

Contul 455 "Sume datorate acționarilor/asociaților" este un cont de pasiv.

În creditul contului 455 "Sume datorate acționarilor/ asociaților" se înregistrează:

– sumele lăsate temporar la dispoziția entității de către acționari/asociați (512, 531);

– dobânzile aferente sumelor depuse de acționari/asociați (666);

– sumele reprezentând dividende cuvenite acționarilor/asociaților și lăsate la dispoziția entității (457);

– diferențele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665).

În debitul contului 455 "Sume datorate acționarilor/ asociaților" se înregistrează:

– sumele restituite acționarilor/asociaților (512, 531);

– diferențe favorabile de curs valutar aferente datoriilor față de acționari/asociați (765);

– sume reprezentând datorii față de acționari/asociați, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de entitate acționarilor/asociaților.

Acest cont se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

4551. Acționari/Asociați - conturi curente (P)

4558. Acționari/Asociați - dobânzi la conturi curente (P)

Abordarea contabilă

Contul 455 este un cont de pasiv utilizat pentru a înregistra datoriile entității față de acționarii sau asociații săi. Acest cont este esențial pentru a separa relația financiară cu proprietarii de capitalul social al companiei, evidențiind sumele pe care firma le datorează acestora din diverse motive.

Definiție: Înregistrează diversele datorii pe care compania le are față de acționari, cum ar fi dividendele de plată, împrumuturile primite de la aceștia sau alte sume de înapoiat.

Funcția: Rolul său este de a asigura o evidență clară a mișcărilor de fonduri și a datoriilor către proprietarii de capital, facilitând o separare clară între capitalul social al firmei și datoriile sale.

Structura: Este un cont de pasiv, având un sold creditor care reprezintă datoria către acționari.

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu simplificat: o companie decide să plătească dividende în valoare de 10.000 lei către acționari și primește un împrumut de 5.000 lei de la unul dintre asociați.

1. La înregistrarea obligației de plată a dividendelor:

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
457 "Dividende de plată"	10.000	4551 "Acționari/Asociați - conturi curente"	10.000

Explicație: Se debitează contul 457 pentru a înregistra obligația de plată a dividendelor, iar se creditează contul 4551 pentru a crea o datorie către acționari.

2. La înregistrarea împrumutului primit de la un asociat:

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
5121 "Conturi la bănci în lei"	5.000	4551 "Acționari/Asociați - conturi curente"	5.000

Explicație: Se debitează contul bancar (5121) pentru a înregistra intrarea banilor și se creditează contul 4551 pentru a reflecta datoria față de asociat.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 455 este prezentat în Bilanț la Datorii pe termen scurt, sub denumirea de "Datorii față de acționari/asociați".

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, tratamentul contabil al sumelor datorate acționarilor/asociaților depinde de natura tranzacției. Acestea nu au un standard specific, dar sunt reglementate de principiile generale ale IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare" și IAS 32 "Instrumente financiare: Prezentare".

Recunoaștere și evaluare: O datorie față de un acționar este recunoscută atunci când există o obligație contractuală de a o plăti. Această obligație poate proveni din împrumuturi, dividende declarate sau alte acorduri. Datoriile sunt recunoscute la valoarea lor nominală.
Fără conturi separate: IFRS nu impune un plan de conturi standard. Aceste operațiuni sunt înregistrate în conturi generice precum "Other payables" (alte datorii), dar trebuie să fie prezentate distinct în notele explicative ale situațiilor financiare, mai ales dacă sumele sunt semnificative.
Diferențierea între datorii și capitaluri proprii: IAS 32 este crucial în acest context. Standardul impune o analiză riguroasă pentru a determina dacă o sumă plătită sau datorată acționarilor reprezintă o datorie financiară sau un element de capitaluri proprii. De exemplu, un împrumut de la un acționar cu termen fix de rambursare este o datorie, în timp ce un instrument financiar care nu are o obligație contractuală de a preda numerar poate fi clasificat ca un element de capitaluri proprii.

Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect	OMFP 1802/2014	IFRS (IAS 1 & IAS 32)
Tratament contabil	Utilizează un cont distinct și detaliat (455).	Nu impune conturi separate, dar impune o prezentare transparentă în notele explicative.
Principiu fundamental	Se bazează pe contabilitatea de angajamente.	Se bazează pe substanța economică a tranzacției, analizând dacă suma este o datorie sau un element de capitaluri proprii.
Prezentare	Prezentarea este în general mai puțin detaliată.	Impune o prezentare mult mai detaliată și transparentă, pentru a permite o analiză corectă a riscurilor.

În concluzie, IFRS tratează aceste operațiuni ca pe orice alte datorii, dar cu un accent deosebit pe substanța economică și pe prezentarea transparentă a relațiilor financiare cu acționarii, mai ales dacă aceste relații pot afecta bilanțul.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 455 este o procedură importantă pentru a se asigura că sumele sunt reale, că au fost clasificate corect și că nu ascund o natură diferită a relației financiare dintre companie și proprietarii săi. Obiectivul este de a verifica dacă datoriile sunt legitime și dacă nu au fost folosite pentru a masca o altă tranzacție.

Validarea documentației justificative: O procedură esențială de audit este examinarea documentelor care stau la baza fiecărei înregistrări. Auditorul va solicita și va verifica hotărârile Adunării Generale a Acționarilor pentru dividende, contractele de împrumut semnate cu acționarii sau alte documente care justifică datoria.
Confirmarea externă: O procedură esențială este obținerea de confirmări de sold de la acționari sau asociați. Această procedură este crucială pentru a se asigura că soldurile înregistrate de companie corespund cu evidența de la cealaltă parte. Orice discrepanță va fi investigată.
Analiza riscurilor: Un sold mare și vechi în contul 455, în special sub formă de împrumuturi, ridică un semnal de alarmă pentru auditor. Aceasta poate indica faptul că firma are probleme de finanțare și depinde de proprietarii săi, sau poate ascunde o operațiune de plată a dividendelor sub o altă formă.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 455 este un cont de control major. Inspectorii fiscali sunt extrem de interesați de relațiile financiare dintre o companie și acționarii săi, deoarece acestea pot fi folosite pentru a evita impozitele sau a masca distribuirea de profit. Principiul-cheie pentru ANAF este cel al substanței asupra formei, ceea ce înseamnă că autoritățile vor examina natura reală a tranzacțiilor, indiferent de modul în care au fost înregistrate.

Reclasificarea tranzacțiilor: ANAF poate reanaliza sumele din acest cont și le poate reclasifica. De exemplu, un împrumut acordat de un asociat companiei poate fi considerat de ANAF un aport de capital sau chiar o sursă de finanțare mascată, mai ales dacă împrumutul este fără dobândă sau cu o rată mult sub piață. Similar, un împrumut acordat de companie acționarilor poate fi considerat o distribuire de dividende (care este impozabilă).
Verificarea dobânzilor și a dividendelor: Inspectorii fiscali vor verifica cu atenție dacă dobânzile pentru împrumuturile primite sau acordate au fost calculate și impozitate corect. De asemenea, vor verifica dacă sumele înregistrate ca dividende de plată sunt susținute de o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor și dacă a fost reținut și virat la stat impozitul pe dividende corespunzător.

Concluzie
Pentru ANAF, Contul 455 este un barometru al conformității fiscale. Orice tranzacție nejustificată cu acționarii sau asociații poate atrage o inspecție fiscală extinsă, cu consecințe financiare și de reputație grave. O gestionare riguroasă a acestui cont este esențială pentru a evita problemele cu autoritățile.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 455 este un indicator important al disciplinării financiare și al guvernanței corporative. Deși nu afectează direct profitabilitatea, soldurile sale pot semnala riscuri majore sau probleme de management.

Indicator al lichidității și al riscului: O datorie mare și veche a companiei către acționari (un sold creditor semnificativ) poate sugera că firma are probleme de finanțare și depinde de proprietarii săi pentru a-și susține operațiunile. Acest lucru poate ridica un semnal de alarmă pentru creditori, care vor vedea un risc crescut în a finanța o astfel de companie.
Transparență și risc de manipulare: Analiștii vor urmări cu atenție notele explicative ale situațiilor financiare pentru a înțelege natura datoriilor față de acționari. O datorie care provine dintr-un împrumut fără dobândă sau cu condiții de rambursare neclare poate sugera că managementul încearcă să mascheze o distribuire de profit sub o altă formă. Aceasta poate duce la riscuri fiscale și de reputație.
Decizia de investiție: Acționarii, în special, vor fi interesați de acest cont pentru a vedea dacă dividendele declarate (datoria înregistrată în cont) au fost plătite la timp. O plată întârziată poate afecta încrederea investitorilor și poate sugera o lipsă de disciplină financiară a companiei.

Concluzie
Contul 455 este un barometru al sănătății financiare și al transparenței. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar datoriile și creanțele companiei, ci și prudența și integritatea managementului în gestionarea relațiilor cu proprietarii săi.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).

Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).

Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru