Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 4
Catre paginile Lucru Dorin M

Contabilitate


Contul 403 - Efecte de plătit


Cu ajutorul acestui cont se ține evidența obligațiilor de plătit pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).

Contul 403 "Efecte de plătit" este un cont de pasiv.

În creditul contului 403 "Efecte de plătit" se înregistrează:

– valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);

– diferențele nefavorabile de curs valutar, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, din evaluarea soldului în valută (665).

În debitul contului 403 "Efecte de plătit" se înregistrează:

– plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale (512);

– diferențele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a efectelor comerciale de plătit sau la lichidarea acestora (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Bilanț contabil:

Datorii: Sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an - Efecte de comerț de plătit.

Efecte de comerț de plătit (cont 403 + 405)

Datorii: Sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an - Efecte de comerț de plătit.

Efecte de comerț de plătit (cont 403 + 405)


Abordarea contabilă


Contul 403 - Efecte de plătit este un cont de pasiv ce reflectă datoriile entității față de furnizori, reprezentate de instrumente de plată, cum ar fi cambii sau bilete la ordin. Acest cont este utilizat atunci când plata pentru bunuri sau servicii este garantată printr-un angajament scris, în locul unei simple facturi.

Definiție: Acest cont înregistrează datoriile comerciale față de furnizori care sunt materializate prin efecte de comerț (cambii, bilete la ordin).

Funcția: Rolul său este de a diferenția datoriile simple, negarantate, de datoriile garantate prin titluri de valoare, oferind o imagine mai detaliată a angajamentelor financiare ale companiei.

Structura: Este un cont de pasiv, având un sold creditor care reprezintă valoarea totală a datoriilor către furnizori, garantate cu efecte de comerț.

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu. O companie achiziționează materii prime de la un furnizor, în valoare de 10.000 lei (fără TVA). În locul unei plăți imediate, compania emite un bilet la ordin pentru a garanta datoria.

1. La primirea facturii de la furnizor:

Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
301 "Materii prime" 10.000 401 "Furnizori" 10.000
Explicație: Se înregistrează datoria inițială pe baza facturii.

2. La emiterea biletului la ordin (convertirea datoriei):

Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
401 "Furnizori" 10.000 403 "Efecte de plătit" 10.000
Explicație: Datoria din contul 401 se stinge prin emiterea biletului la ordin, iar valoarea se transferă în contul 403, reflectând un angajament de plată garantat.

3. La plata biletului la ordin la scadență:

Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
403 "Efecte de plătit" 10.000 5121 "Conturi la bănci în lei" 10.000
Explicație: Se debitează contul 403 pentru a stinge datoria, iar contul 5121 se creditează, reflectând ieșirea de numerar din bancă.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul creditor al Contului 403 este prezentat în Bilanț la Datorii pe termen scurt, sub denumirea de "Datorii comerciale și alte datorii". De obicei, el este inclus în categoria generală a datoriilor, dar notele la situațiile financiare pot oferi detalii suplimentare despre natura acestor angajamente garantate.


Abordarea IFRS


În sistemul IFRS, tratamentul datoriilor garantate cu efecte de comerț (cambii, bilete la ordin) este guvernat de aceleași principii ca și pentru datoriile comerciale obișnuite, conform IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare" și IFRS 9 "Instrumente financiare". Nu există un standard specific dedicat acestui tip de datorie, deoarece IFRS se concentrează pe substanța economică a tranzacției, nu pe forma sa juridică.

  • Recunoaștere și evaluare: Sub IFRS, datoriile reprezentate de efecte de comerț sunt recunoscute inițial la valoarea justă (fair value), care de obicei este egală cu valoarea nominală a instrumentului. Ulterior, datoriile sunt evaluate la cost amortizat.
  • Fără conturi separate: IFRS nu impune un plan de conturi standardizat, cum este OMFP. Entitățile folosesc o structură internă similară celei din OMFP pentru a urmări aceste datorii, dar ceea ce contează este prezentarea finală în situațiile financiare.
  • Prezentarea în situațiile financiare: Datoriile din bilete la ordin sau cambii sunt prezentate în Bilanț (Statement of Financial Position) la secțiunea "Datorii curente". Notele la situațiile financiare vor oferi detalii suplimentare despre natura și termenele de scadență ale acestor instrumente financiare.
Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect OMFP 1802/2014 IFRS (IAS 1 & IFRS 9)
Tratament contabil Utilizează un cont specific (403). Nu impune un cont separat.
Principiu fundamental Se bazează pe principiul contabilității pe bază de angajamente. Se bazează pe valoarea justă la recunoașterea inițială.
Evaluare Evaluare la valoarea nominală a efectului de comerț. Evaluare inițială la valoarea justă, ulterior la cost amortizat.
În concluzie, IFRS oferă o imagine mai directă a datoriilor în Bilanț, concentrându-se pe principiile de recunoaștere și evaluare, nu pe un plan de conturi rigid.

Abordarea de audit


Pentru un auditor, auditul Contului 403 se concentrează pe existența și evaluarea datoriilor garantate cu efecte de comerț. Obiectivul este de a se asigura că toate aceste angajamente sunt corect înregistrate și că valoarea lor este reală.

  • Confirmarea datoriilor: Una dintre cele mai comune proceduri de audit este trimiterea de cereri de confirmare directă către furnizorii deținători de aceste efecte de comerț. Această procedură ajută la verificarea existenței datoriilor și la identificarea oricăror diferențe.
  • Verificarea documentației: Auditorul va examina un eșantion de bilete la ordin sau cambii, contracte și facturi pentru a se asigura că datoriile sunt generate din tranzacții reale și că sunt corect înregistrate la valoarea convenită.
  • Testul de "cut-off": Acest test este crucial. Auditorul va verifica dacă tranzacțiile de la sfârșitul perioadei de raportare sunt înregistrate în perioada corectă. O eroare de "cut-off" ar putea duce la subevaluarea datoriilor și la supraevaluarea profitului.
  • Identificarea datoriilor omise: O provocare majoră este identificarea datoriilor care nu au fost înregistrate. Auditorul va căuta facturi primite după data bilanțului, dar care se referă la bunuri sau servicii primite înainte de acea dată.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală


Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 403 este un punct de control esențial în verificarea realității datoriilor și a legalității tranzacțiilor. ANAF va urmări cu atenție dacă angajamentele înregistrate corespund unor tranzacții economice reale și dacă sunt îndeplinite condițiile de deductibilitate fiscală.

  • Deductibilitatea cheltuielilor: Inspectorii fiscali vor verifica dacă bunurile sau serviciile achiziționate sunt destinate obținerii de venituri impozabile. O cheltuială care nu are legătură cu activitatea economică a companiei nu este deductibilă fiscal.
  • Verificarea documentației: ANAF va solicita nu doar facturi și contracte, ci și copii ale efectelor de comerț (bilete la ordin, cambii) care stau la baza datoriilor din acest cont. O discrepanță între valoarea din contul 403 și documentele justificative poate ridica suspiciuni de manipulare contabilă.
Concluzie
Pentru ANAF, Contul 403 este un instrument de control al legalității și realității tranzacțiilor. Inspectorii fiscali se vor concentra pe verificarea strictă a documentației și a respectării condițiilor de deductibilitate, pentru a se asigura că baza impozabilă și TVA-ul declarat sunt corecte.


Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate


Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 403 este un indicator important al lichidității și al stabilității financiare a unei companii. O analiză atentă a acestui cont poate oferi informații valoroase despre modul în care managementul își onorează angajamentele financiare.

  • Capacitatea de plată: Un sold crescător al contului 403 poate indica o dificultate a companiei de a-și onora datoriile la timp. Acționarii și analiștii vor urmări cu atenție dacă aceste efecte de plată sunt plătite la scadență.
  • Încrederea furnizorilor: Utilizarea cambiilor sau a biletelor la ordin sugerează că furnizorii au nevoie de o garanție suplimentară pentru a acorda credit companiei. Acest lucru poate fi interpretat ca un semnal negativ privind solvabilitatea companiei și încrederea partenerilor de afaceri.
  • Costul finanțării: Acționarii și analiștii vor dori să știe dacă utilizarea efectelor de comerț implică costuri suplimentare (de exemplu, discount-uri, penalități) care afectează marjele de profit ale companiei.
Concluzie
Contul 403 este un barometru al sănătății financiare și al managementului riscurilor. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar datoriile companiei, ci și încrederea, prudența și transparența managementului în gestionarea angajamentelor financiare.

Bibliografie:
O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).
Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).
Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru