Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 5
Catre paginile Lucru Dorin M

Contabilitate

Contul 519 - Credite bancare pe termen scurt

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența creditelor acordate de bănci pe termen scurt.

Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv.

În creditul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se înregistrează:

– creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile datorate (512, 666).

În debitul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se înregistrează:

– creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobânzile plătite (512).

Soldul contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

Acest cont se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

5191. Credite bancare pe termen scurt (P)

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență (P)

5193. Credite externe guvernamentale (P)

5194. Credite externe garantate de stat (P)

5195. Credite externe garantate de bănci (P)

5196. Credite de la Trezoreria Statului (P)

5197. Credite interne garantate de stat (P)

5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)

Abordarea contabilă

Contul 519 este un cont de pasiv utilizat pentru a înregistra datoriile unei entități rezultate din creditele bancare pe termen scurt. Aceste credite sunt obținute, de obicei, pentru a finanța nevoile de capital de lucru, precum plata furnizorilor, a salariilor sau a altor cheltuieli operaționale. Acest cont reflectă obligația companiei de a rambursa suma împrumutată, împreună cu dobânzile aferente, pe un termen scurt (de regulă, sub un an).

Definiție: Înregistrează creditele bancare contractate pe o perioadă de maximum un an.

Funcția: Rolul său este de a ține evidența strictă a datoriilor pe termen scurt. Prin utilizarea acestui cont, o companie poate monitoriza cu precizie împrumuturile contractate și poate asigura că situația sa financiară reflectă corect gradul de îndatorare.

Structura: Este un cont de pasiv, având un sold creditor care reprezintă valoarea totală a creditelor pe termen scurt de rambursat. .

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu simplificat: o companie obține un credit bancar de 10.000 lei. Ulterior, rambursează suma împrumutată.

1. La obținerea creditului bancar:
Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
5121 "Conturi la bănci în lei" 10.000 5191 "Credite bancare pe termen scurt" 10.000
Explicație: Se debitează contul de activ 5121 pentru a înregistra intrarea numerarului în contul bancar. Se creditează contul de pasiv 5191 pentru a înregistra datoria corespunzătoare.

2. La rambursarea creditului:
Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
5191 "Credite bancare pe termen scurt" 10.000 5121 "Conturi la bănci în lei" 10.000
Explicație: Se debitează contul de pasiv 5191 pentru a stinge datoria. Se creditează contul bancar 5121 pentru a reflecta ieșirea numerarului.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 519 este prezentat în Bilanț, la Pasive circulante, în categoria "Credite bancare pe termen scurt", fiind o componentă crucială a datoriilor curente ale unei companii.

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, tratamentul contabil al creditelor bancare se bazează pe principiul fundamental al evaluării la costul amortizat și al prezentării în situațiile financiare. Standardele principale care reglementează aceste operațiuni sunt IFRS 9 "Instrumente financiare" și IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare".
  • Recunoaștere și evaluare: O entitate recunoaște creditele bancare ca datorii financiare (financial liabilities). Acestea sunt recunoscute inițial la valoarea justă (fair value), minus costurile de tranzacție direct atribuibile. Ulterior, datoriile financiare sunt evaluate la costul amortizat (amortised cost) folosind metoda dobânzii efective. Costul amortizat reprezintă valoarea inițială a datoriei, ajustată cu rambursările de principal și cu dobânzile acumulate.
  • Fără conturi separate: IFRS nu impune un plan de conturi standard. Creditele bancare pe termen scurt sunt incluse în bilanț (Statement of Financial Position) sub denumirea de "Împrumuturi și credite" sau alte datorii financiare, ca o sub-categorie a pasivelor circulante.
  • Prezentarea: IAS 1 impune o prezentare clară și transparentă în Bilanț. Creditele pe termen scurt sunt clasificate ca pasive circulante (current liabilities) dacă scadența lor este sub un an. Dacă scadența este mai mare, ele sunt clasificate ca pasive non-circulante. Informații suplimentare despre aceste credite (rate ale dobânzii, scadențe, garanții) sunt prezentate în notele explicative.
Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP
Aspect OMFP 1802/2014 IFRS (IFRS 9 & IAS 1)
Tratament contabil Utilizează un cont distinct și detaliat (519). Nu impune un cont specific.
Principiu fundamental Se bazează pe contabilitatea de angajamente. Se bazează pe principiul evaluării la costul amortizat și al substanței economice a datoriei.
Prezentare Prezintă datoria într-un cont specific din clasa 5. Le consolidează în categorii mai largi precum "Împrumuturi și credite".
În concluzie, IFRS tratează creditele bancare dintr-o perspectivă mai riguroasă, integrându-le în categoria generală a datoriilor financiare și evaluându-le la costul amortizat.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 519 este o procedură importantă, deoarece datoriile pe termen scurt au un impact direct asupra lichidității și solvabilității unei companii. Obiectivul principal al auditorului este de a se asigura că soldurile din conturile de credit sunt complete și valide la data bilanțului.
  • Confirmarea externă (directă): Cea mai importantă procedură de audit este de a solicita o confirmare directă de la bancă. Auditorul va trimite o cerere băncii, independent de companie, pentru a obține o confirmare a soldurilor creditelor, a termenilor de rambursare și a dobânzilor aferente la data bilanțului. Aceasta este o dovadă externă și foarte fiabilă.
  • Verificarea documentației justificative: Auditorul va examina documentele care stau la baza fiecărui credit. Acestea includ contractele de credit și orice alte documente care confirmă termenii și condițiile, cum ar fi rata dobânzii, scadența și garanțiile.
  • Calculul dobânzilor: Auditorul va verifica dacă dobânda acumulată și cheltuielile aferente au fost calculate corect și înregistrate în contul 518. O atenție deosebită se va acorda respectării principiului contabilității de angajamente.
  • Analiza fluxului de rambursare: Auditorul va examina fluxul de rambursare a creditului pentru a se asigura că plățile sunt înregistrate corect și că soldul reflectă datoria rămasă. Orice abatere de la planul de rambursare poate indica o problemă de cash flow.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 519 este o sursă de informații crucială pentru a evalua corectitudinea cheltuielilor cu dobânda și a finanțării companiei. Deși datoria în sine nu este impozabilă, dobânda aferentă creditului este de un interes deosebit. Inspectorii fiscali sunt extrem de atenți la justificarea fiscală a acestor cheltuieli. .
  • Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda: Una dintre cele mai importante verificări fiscale se referă la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda. Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu dobânda sunt deductibile fiscal, dar există anumite reguli de limitare (cunoscute și ca reguli de subțire a capitalizării - "thin capitalization"). În general, dobânzile sunt deductibile doar în limita unui anumit prag (de exemplu, un anumit procent din EBITDA, adică profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare). Dobânzile care depășesc acest prag sunt considerate cheltuieli nedeductibile fiscal și se adaugă la baza de impozitare.
  • Verificarea tranzacțiilor: ANAF va solicita documentele care stau la baza fiecărui credit, cum ar fi contractele de împrumut și extrasele de cont bancare. Inspectorii vor verifica dacă sumele înregistrate în contul 519 corespund cu realitatea și cu prevederile contractuale, precum și dacă destinația creditului este una justificată economic.
  • Confirmarea impozitelor și a taxelor: În cazul unui împrumut de la o altă entitate decât o bancă, ANAF va verifica dacă au fost reținute și plătite impozitele la sursă, conform prevederilor legale.
Concluzie
Pentru ANAF, Contul 519 este o sursă de informații esențială pentru a verifica legalitatea și corectitudinea înregistrărilor fiscale. O gestionare riguroasă a acestui cont, cu documentație justificativă solidă și respectarea regulilor de deductibilitate a dobânzilor, este esențială pentru a evita orice problemă cu autoritățile fiscale.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 519 este un indicator esențial al managementului lichidității și al riscului financiar. Un sold mare în acest cont poate ridica semne de întrebare, deoarece indică un grad de îndatorare pe termen scurt, care poate fi riscant. .
  • Lichiditate și solvabilitate: O creștere a datoriilor pe termen scurt, reflectată în soldul contului 519, poate semnala o presiune asupra cash flow-ului. O companie care se bazează frecvent pe credite pe termen scurt pentru a-și finanța operațiunile de zi cu zi poate avea probleme de lichiditate. Creditorii și furnizorii vor urmări acest cont pentru a evalua capacitatea companiei de a-și onora obligațiile.
  • Eficiența managementului: Analiștii vor evalua motivele pentru care compania a contractat credite pe termen scurt. Dacă acestea au fost utilizate pentru a finanța investiții profitabile, pot fi considerate un semn de management proactiv. În schimb, dacă sunt utilizate pentru a acoperi pierderi sau ineficiențe operaționale, pot fi considerate un semnal de alarmă.
  • Structura de capital: O structură de capital cu un grad ridicat de îndatorare pe termen scurt poate crește riscul de dobândă, deoarece creditele pe termen scurt au adesea rate variabile. Analiștii vor analiza cum afectează acest lucru profitabilitatea companiei și care este strategia managementului pentru a gestiona acest risc.
Concluzie
Contul 519 este un barometru al sănătății financiare al unei companii. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar poziția financiară, ci și prudența și integritatea managementului în gestionarea datoriilor pe termen scurt. O gestionare corectă a acestui cont este un semn al profesionalismului.

Bibliografie:
O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).
Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).
Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru