Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 5
Catre paginile Lucru Dorin M

Contabilitate

Contul 511 - Valori de încasat

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența valorilor de încasat, cum sunt cecurile și efectele comerciale primite de la clienți.

Contul 511 "Valori de încasat" este un cont de activ.

În debitul contului 511 "Valori de încasat" se înregistrează:

– valoarea cecurilor și a efectelor comerciale primite de la clienți (411, 413).

În creditul contului 511 "Valori de încasat" se înregistrează:

– valoarea cecurilor și a efectelor comerciale încasate (512);

– valoarea sconturilor acordate (667).

Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor și a efectelor comerciale neîncasate.

Acest cont se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

5112. Cecuri de încasat (A)

5113. Efecte de încasat (A)

5114. Efecte remise spre scontare (A)

Abordarea contabilă

Contul 511 este un cont de activ utilizat pentru a ține evidența valorilor financiare (cum ar fi cecuri, cambii sau bilete la ordin) primite de o entitate de la clienți sau de la alți debitori, dar care nu au fost încă încasate efectiv în conturile bancare. Funcția sa principală este de a acționa ca un cont intermediar între creanțele comerciale și numerarul efectiv.

Definiție: Înregistrează cecurile și efectele comerciale primite de la clienți, în așteptarea decontării.

Funcția: Rolul său este de a asigura o evidență clară a fluxului de numerar și a instrumentelor de plată. Prin utilizarea acestui cont, o companie poate monitoriza cu precizie instrumentele de plată pe care le deține și poate separa creanțele neîncasate (contul 411) de instrumentele de plată care sunt deja în proces de decontare.

Structura: Este un cont de activ, având un sold debitor care reprezintă valoarea totală a instrumentelor de plată deținute.

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu simplificat: o companie vinde produse unui client și primește un cec în valoare de 1.000 lei. Ulterior, cecul este depus la bancă și încasat.

1. La primirea cecului de la client:
Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
511 "Valori de încasat" 1.000 4111 "Clienți" 1.000
Explicație: Se debitează contul de activ 511 pentru a înregistra primirea instrumentului de plată. Se creditează contul de creanțe-client 4111 pentru a stinge creanța clientului, indicând că datoria a fost plătită cu un instrument.

2. La încasarea efectivă a cecului în contul bancar:
Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
5121 "Conturi la bănci în lei" 1.000 511 "Valori de încasat" 1.000
Explicație: Se debitează contul bancar pentru a înregistra intrarea numerarului. Se creditează contul de activ 511 pentru a scoate din evidență instrumentul de plată, deoarece a fost decontat.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 511 este prezentat în Bilanț, la Active circulante, în categoria "Disponibilități în casă și la bancă" sau separat, sub denumirea de "Valori de încasat", în funcție de nivelul de detaliu al raportării.

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, tratamentul contabil al instrumentelor financiare de plată (cecuri, cambii etc.) se bazează pe principiile stabilite de IFRS 9 "Instrumente financiare" și IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare". Aceste standarde se concentrează pe clasificarea și evaluarea corectă a acestor active.
  • Clasificare și evaluare: În conformitate cu IFRS 9, aceste instrumente sunt considerate active financiare și, de regulă, sunt clasificate la categoria "cash and cash equivalents" (numerar și echivalente de numerar), deoarece reprezintă o formă de numerar care poate fi convertită rapid. Ele sunt recunoscute inițial la valoarea justă, care este, de obicei, valoarea nominală a instrumentului. Ulterior, ele sunt evaluate la costul amortizat.
  • Recunoașterea veniturilor: IFRS impune ca o entitate să recunoască veniturile din vânzări în momentul în care bunurile sau serviciile sunt transferate clientului. Primirea unui cec sau a unei cambii nu afectează momentul recunoașterii venitului, dar înregistrează o modificare a formei creanței (de la o creanță comercială la un instrument de plată).
  • Prezentarea: În Bilanț, aceste instrumente sunt prezentate fie sub denumirea de "Echivalente de numerar", fie separat, dacă valoarea lor este semnificativă. IAS 1 cere ca o entitate să prezinte în notele explicative o reconciliere a numerarului și a echivalentelor de numerar. .
Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP
Aspect OMFP 1802/2014 IFRS (IFRS 9 & IAS 1)
Tratament contabil Utilizează un cont distinct și detaliat (511). Nu impune un cont specific.
Principiu fundamental Se bazează pe contabilitatea de angajamente. Se bazează pe principiul substanței economice (instrumentul este considerat un echivalent de numerar).
Prezentare Prezintă valorile de încasat separat, în bilanț, sub formă de creanță. Le grupează, de obicei, cu numerarul și echivalentele de numerar.
În concluzie, IFRS tratează instrumentele de plată ca pe un echivalent de numerar, recunoscând substanța economică a tranzacției, spre deosebire de OMFP, care le clasifică mai strict ca valori de încasat.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 511 este o procedură importantă pentru a se asigura că instrumentele de plată deținute de companie sunt reale și că procesul de decontare funcționează corect. Obiectivul principal al auditorului este de a verifica dacă aceste instrumente de plată sunt înregistrate, evaluate și prezentate corect în situațiile financiare. .
  • Verificarea existenței fizice: O procedură esențială de audit este de a verifica existența fizică a instrumentelor de plată. Auditorul va inspecta cecurile, cambiile sau biletele la ordin deținute de entitate. Această procedură oferă dovezi directe despre existența activelor.
  • Testul de încasare: Auditorul va verifica dacă instrumentele de plată primite au fost depuse la bancă și încasate în timp util. El va solicita extrasele de cont bancar și va reconcilia sumele din contul 511 cu cele din contul 512, pentru a se asigura că decontarea a avut loc. Un sold vechi în contul 511 poate indica o problemă de încasare.
  • Confirmarea creanței: Auditorul poate solicita confirmări de la clienți, de la care au fost primite instrumentele de plată, pentru a se asigura că suma este reală și că a fost recunoscută corespunzător.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 511 este un cont cu risc scăzut, deoarece reprezintă doar o formă tranzitorie a numerarului. Inspectorii fiscali nu se concentrează, de obicei, pe acest cont în mod direct, ci pe substanța economică a tranzacției. .
  • Tratamentul fiscal al încasărilor: ANAF consideră că momentul fiscal al încasării este cel al intrării banilor în contul bancar, nu cel al primirii instrumentului de plată. Prin urmare, o valoare înregistrată în Contul 511 nu afectează direct profitul impozabil. Impactul fiscal apare doar la momentul înregistrării tranzacției de bază (vânzarea de bunuri sau servicii).
  • Verificarea documentației: ANAF va verifica dacă instrumentele de plată primite (cecuri, cambii) corespund cu creanțe reale și justificate de facturi fiscale. O atenție deosebită se va acorda încasărilor de la entități afiliate, pentru a se asigura că tranzacțiile sunt la prețul pieței.
  • Riscul de manipulare: Deși impactul direct asupra impozitului pe profit este redus, ANAF va investiga orice sold neobișnuit de mare sau vechi în acest cont, deoarece ar putea indica probleme de control intern sau tranzacții fictive.
Concluzie
Pentru ANAF, Contul 511 este o sursă de informații esențială pentru a înțelege fluxurile de numerar ale unei companii. O gestionare riguroasă a acestui cont, cu documentație justificativă solidă, este esențială pentru a evita orice întrebare din partea autorităților fiscale.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 511 este un indicator important al disciplinei financiare și al managementului de credit. Un sold mare în acest cont, în special dacă este vechi, poate ridica semne de întrebare.
  • Indicator de risc: Un sold vechi sau în creștere în Contul 511 ar putea semnala probleme în procesul de încasare. Dacă compania primește instrumente de plată care nu pot fi onorate, acest lucru ar putea indica probleme de solvabilitate la clienți. Analiștii vor urmări cu atenție acest indicator ca pe un semnal de alarmă.
  • Indicator al eficienței fluxului de numerar: O companie care transformă rapid instrumentele de plată în numerar (decontarea are loc rapid) demonstrează un management eficient al fluxurilor de numerar. Acest lucru este perceput pozitiv de investitori, deoarece lichiditatea este esențială pentru a-și îndeplini obligațiile.
  • Transparență: Un management care înregistrează corect aceste valori în contabilitate demonstrează transparență și prudență. Lipsa acestui cont în bilanțul unei companii care utilizează în mod frecvent cecuri sau cambii ar putea indica probleme de control intern sau de raportare.
Concluzie
Contul 511 este un barometru al sănătății financiare și al managementului prudențial. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar datoriile companiei, ci și prudența și integritatea managementului în gestionarea tuturor relațiilor financiare. O gestionare corectă a acestui cont este un semn al profesionalismului.

Bibliografie:
O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).
Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).
Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru