Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 2

Contabilitate
Contul 207 - Fond comercial
(Acest cont se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:)
Contul 2071 "Fond comercial pozitiv"
Cu ajutorul acestui
cont se ține evidența fondului comercial pozitiv
reflectat, de regulă, la consolidare.
Contul 2071 "Fond comercial pozitiv" este un cont de activ.
În debitul contului 2071 "Fond comercial pozitiv" se înregistrează:
– diferența pozitivă
dintre costul de achiziție și valoarea, la data
tranzacției, a părții din activele nete achiziționate.
În creditul contului 2071 "Fond comercial
pozitiv" se înregistrează:
– valoarea
ajustărilor pentru deprecierea fondului comercial pozitiv
(681);
– valoarea
neamortizată a fondului comercial pozitiv scos din
evidență (658);
– valoarea fondului
comercial amortizat integral, scos din evidență (280).
Soldul contului reprezintă valoarea fondului
comercial pozitiv existent.
Contul 2075 "Fond comercial negativ"
Cu ajutorul acestui
cont se ține evidența fondului comercial negativ care
apare în situațiile financiare anuale consolidate,
respectiv în situațiile financiare anuale individuale, cu
ocazia transferului efectuat în legătură cu achiziția unei
afaceri.
Contul 2075 "Fond comercial negativ" este un
cont de pasiv.
În creditul contului 2075 "Fond comercial
negativ" se înregistrează:
– diferența negativă
dintre costul de achiziție și valoarea, la data
tranzacției, a părții din activele nete achiziționate.
În debitul contului 2075 "Fond comercial
negativ" se înregistrează:
– cota-parte din
fondul comercial negativ reluat la venituri (781).
Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.
Bilanț contabil:
Active imobilizate -
Imobilizări necorporale - Fond comercial.
Fond
comercial (cont 2071
- 2807)
Contul 207 "Fond comercial" este un cont de activ care înregistrează bunurile necorporale generate de o entitate în momentul achiziției unei alte entități. Fondul comercial este, în esență, diferența pozitivă dintre costul de achiziție a unei afaceri și valoarea justă a activelor nete identificabile ale acesteia.
Context:
Fondul comercial (sau Goodwill) apare doar în cazul unei combinări de afaceri (business combination), adică atunci când o companie cumpără o altă companie. El reprezintă valoarea sinergiei, a reputației, a bazei de clienți, a forței de muncă loiale sau a oricărui alt avantaj neidentificabil al afacerii cumpărate, care nu poate fi contabilizat separat ca un activ.
Formula de calcul a fondului comercial:
Fondcomercial=Costdeachiziție−Valoarea justă a activelor neteidentificabile
Structura și Funcția Contului 207 conform OMFP 1802/2014:
Iată un exemplu simplu de monografie contabilă pentru fondul comercial:
1. Achiziția unei entități:
Operațiune: Compania A cumpără compania B. Costul de achiziție este de 500.000 lei. Valoarea justă a activelor nete identificabile ale companiei B este de 450.000 lei.
Calculul fondului comercial: $500.000 lei (cost) - $450.000 lei (valoare justă netă) = $50.000 lei (fond comercial).
Înregistrare contabilă (simplificată):
% = 404 "Furnizori de imobilizări"
207 "Fond comercial" 50.000 lei
2xx "Imobilizări corporale/necorporale" 450.000 lei
(alte conturi de active și datorii) XXX
500.000 lei
Aceasta este o înregistrare simplificată. În realitate, procesul este mult mai complex și implică consolidarea bilanțului.
2. Înregistrarea amortizării anuale a fondului comercial:
Operațiune: Fondul comercial de 50.000 lei este amortizat pe o perioadă de 5 ani, deci amortizarea anuală este de $50.000 lei / 5 ani = $10.000 lei.
Înregistrare contabilă (la sfârșitul anului):
6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor" = 2807 "Amortizarea fondului comercial"
10.000 lei 10.000 lei
3. Recunoașterea unei pierderi din depreciere:
Operațiune: După 3 ani, valoarea netă contabilă a fondului comercial este de $50.000 - (3 ani * $10.000) = 20.000lei. Un test de depreciere arată că valoarea recuperabilă a unității generatoare de numerar (compania B) este mai mică decât valoarea contabilă. Pierderea din depreciere este estimată la 15.000 lei.
Înregistrare contabilă:
6814 "Cheltuieli de exploatare privind deprecierea imobilizărilor" = 207 "Fond comercial"
15.000 lei 15.000 lei
Pierderea din depreciere reduce direct valoarea fondului comercial și afectează profitul.
3. Prezentarea în Situațiile Financiare
Sub Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), tratamentul fondului comercial (goodwill) este reglementat în primul rând de IFRS 3 "Combinări de afaceri" (pentru recunoașterea inițială) și de IAS 36 "Deprecierea activelor" (pentru evaluarea ulterioară).
Principalele concepte conform IFRS, relevante pentru fondul comercial, sunt:
1. Recunoașterea Inițială (conform IFRS 3):
1. Achiziția unei entități și recunoașterea fondului comercial:
Cost de achiziție: 500.000 RON.
Valoarea justă a activelor nete identificabile: 450.000 RON.
Fond comercial (Goodwill): 50.000 RON.
Înregistrarea contabilă (simplificată):
Debit: Goodwill (Imobilizări necorporale) = 50.000 RON
Debit: Active identificabile = 450.000 RON
Credit: Datorii identificabile = ... RON
Credit: Cash / Furnizori de imobilizări = 500.000 RON
2. Recunoașterea unei pierderi din depreciere (Impairment):
Valoarea contabilă a fondului comercial este 50.000 RON.
Testul anual de depreciere arată că valoarea recuperabilă a CGU a scăzut, iar o pierdere din depreciere de 15.000 RON trebuie recunoscută.
Înregistrarea contabilă:
Debit: Cheltuieli cu deprecierea goodwill-ului (clasa 6) = 15.000 RON
Credit: Goodwill (Imobilizări necorporale) = 15.000 RON
3. Tratamentul fondului comercial negativ (goodwill negativ):
Cost de achiziție: 400.000 RON.
Valoarea justă a activelor nete identificabile: 450.000 RON.
Câștig la achiziție (bargain purchase): 50.000 RON.
Înregistrarea contabilă (simplificată):
Debit: Active identificabile = 450.000 RON
Credit: Datorii identificabile = ... RON
Credit: Cash / Furnizori de imobilizări = 400.000 RON
Credit: Câștig la achiziție (venit) = 50.000 RON
Acest câștig este recunoscut direct în contul de profit și pierdere, nu este amortizat.
3. Prezentare și Informații Suplimentare (IAS 1, IFRS 3, IAS 36)
În concluzie, abordarea IFRS pentru fondul comercial
este radical diferită de cea a OMFP. Prin eliminarea
amortizării și impunerea testului de depreciere anual,
IFRS se concentrează pe o reprezentare mai fidelă a
valorii economice a activului, punând un accent major pe
judecata managementului și pe transparența dezvăluirilor.
Auditul fondului comercial este o sarcină complexă, ce depășește verificarea simplă a cifrelor. Auditorul trebuie să se asigure că evaluarea inițială, politica de amortizare/depreciere și dezvăluirile sunt corecte și că nu există o supraevaluare a acestui activ.
Standardele de audit relevante includ:
1. Înțelegerea Contextului și a Controalelor Interne
a) Teste de Substanță la recunoașterea inițială:
Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), fondul comercial (goodwill) este unul dintre cele mai sensibile și mai dificil de auditat active necorporale. Datorită naturii sale abstracte și a dependenței sale de evaluări subiective, ANAF va examina cu mare atenție tratamentul fiscal al acestui activ, concentrându-se pe deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea și deprecierea.
Obiectivul principal al ANAF este de a se asigura că nu sunt deduse fiscal cheltuieli nejustificate, care ar putea reduce nelegal baza impozabilă a impozitului pe profit.
Obiectivele Principale ale ANAF în Examinarea Fondului Comercial:
1. Verificarea Amortizării Fiscale (Articolul 28 Cod Fiscal):
Pentru ANAF, fondul comercial este un activ necorporal pentru care nu există deductibilitate fiscală, nici prin amortizare, nici prin depreciere. Principalul punct de control este verificarea corectitudinii ajustărilor efectuate în declarația de impozit pe profit. O înțelegere clară a acestei diferențe fundamentale între tratamentul contabil și cel fiscal este esențială pentru a evita sancțiunile.
Pentru acționari, potențiali investitori, analiști financiari și creditori, fondul comercial (goodwill) este un indicator-cheie, dar și o sursă de incertitudine. Acesta reflectă nu doar valoarea plătită pentru o achiziție, ci și așteptările de sinergii și de creștere viitoare. Modul în care o companie raportează și evaluează fondul comercial este un barometru al strategiei sale de fuziuni și achiziții și al calității managementului.
1. Perspectiva Acționarilor și a Investitorilor Potențiali
Pentru cei care dețin sau doresc să dețină acțiuni, fondul comercial reprezintă o promisiune de valoare:
Creditorii adoptă o perspectivă extrem de precaută și conservatoare față de fondul comercial:
Analiștii studiază fondul comercial pentru a înțelege și a ajusta cifrele raportate de management, în special atunci când compară companii:
Abordarea contabilă
Contul 207 "Fond comercial" este un cont de activ care înregistrează bunurile necorporale generate de o entitate în momentul achiziției unei alte entități. Fondul comercial este, în esență, diferența pozitivă dintre costul de achiziție a unei afaceri și valoarea justă a activelor nete identificabile ale acesteia.
Context:
Fondul comercial (sau Goodwill) apare doar în cazul unei combinări de afaceri (business combination), adică atunci când o companie cumpără o altă companie. El reprezintă valoarea sinergiei, a reputației, a bazei de clienți, a forței de muncă loiale sau a oricărui alt avantaj neidentificabil al afacerii cumpărate, care nu poate fi contabilizat separat ca un activ.
Formula de calcul a fondului comercial:
Fondcomercial=Costdeachiziție−Valoarea justă a activelor neteidentificabile
Structura și Funcția Contului 207 conform OMFP 1802/2014:
- Natura Contului: Cont de activ de imobilizări necorporale.
- Funcția Contabilă:
- Se debitează (Db): La creșterea valorii, adică la înregistrarea inițială a fondului comercial.
- Se creditează (Cr): La diminuarea valorii
prin amortizarea acestuia sau prin testul de
depreciere (impairment).
- Soldul Contului:
- Sold debitor (Sd): Reprezintă valoarea neamortizată a fondului comercial la un moment dat.
- Soldul acestui cont este prezentat în
Situația Poziției Financiare (Bilanț), la secțiunea
"Active imobilizate", sub "Imobilizări necorporale".
- Recunoaștere inițială: Fondul comercial se recunoaște inițial la costul de achiziție. OMFP 1802/2014 specifică faptul că, dacă valoarea justă a activelor nete este mai mare decât costul de achiziție, diferența negativă (denumită "fond comercial negativ" sau "badwill") este recunoscută direct ca venit.
- Amortizare: Conform OMFP, fondul comercial se amortizează pe o perioadă de 5 ani. Aceasta este o diferență majoră față de IFRS și alte standarde contabile, unde fondul comercial nu se amortizează.
- Depreciere: Pe lângă amortizare, fondul
comercial este supus și unui test de depreciere atunci
când există indicii că valoarea sa a scăzut.
Iată un exemplu simplu de monografie contabilă pentru fondul comercial:
1. Achiziția unei entități:
Operațiune: Compania A cumpără compania B. Costul de achiziție este de 500.000 lei. Valoarea justă a activelor nete identificabile ale companiei B este de 450.000 lei.
Calculul fondului comercial: $500.000 lei (cost) - $450.000 lei (valoare justă netă) = $50.000 lei (fond comercial).
Înregistrare contabilă (simplificată):
% = 404 "Furnizori de imobilizări"
207 "Fond comercial" 50.000 lei
2xx "Imobilizări corporale/necorporale" 450.000 lei
(alte conturi de active și datorii) XXX
500.000 lei
Aceasta este o înregistrare simplificată. În realitate, procesul este mult mai complex și implică consolidarea bilanțului.
2. Înregistrarea amortizării anuale a fondului comercial:
Operațiune: Fondul comercial de 50.000 lei este amortizat pe o perioadă de 5 ani, deci amortizarea anuală este de $50.000 lei / 5 ani = $10.000 lei.
Înregistrare contabilă (la sfârșitul anului):
6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor" = 2807 "Amortizarea fondului comercial"
10.000 lei 10.000 lei
3. Recunoașterea unei pierderi din depreciere:
Operațiune: După 3 ani, valoarea netă contabilă a fondului comercial este de $50.000 - (3 ani * $10.000) = 20.000lei. Un test de depreciere arată că valoarea recuperabilă a unității generatoare de numerar (compania B) este mai mică decât valoarea contabilă. Pierderea din depreciere este estimată la 15.000 lei.
Înregistrare contabilă:
6814 "Cheltuieli de exploatare privind deprecierea imobilizărilor" = 207 "Fond comercial"
15.000 lei 15.000 lei
Pierderea din depreciere reduce direct valoarea fondului comercial și afectează profitul.
3. Prezentarea în Situațiile Financiare
- Situația Poziției Financiare (Bilanț):
- Valoarea netă a fondului comercial (valoarea
brută minus amortizarea cumulată și deprecierile)
este prezentată în rândul "Imobilizări necorporale"
din secțiunea "Active imobilizate".
- Contul de Profit și Pierdere:
- Cheltuielile cu amortizarea (Contul 6811) și
cele cu deprecierea (Contul 6814) sunt prezentate la
"Cheltuieli de exploatare".
Abordarea IFRS
Sub Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), tratamentul fondului comercial (goodwill) este reglementat în primul rând de IFRS 3 "Combinări de afaceri" (pentru recunoașterea inițială) și de IAS 36 "Deprecierea activelor" (pentru evaluarea ulterioară).
Principalele concepte conform IFRS, relevante pentru fondul comercial, sunt:
1. Recunoașterea Inițială (conform IFRS 3):
- Fondul comercial este recunoscut inițial la cost, ca diferență pozitivă dintre costul de achiziție al unei afaceri și valoarea justă a activelor și datoriilor identificabile. Această parte este similară cu OMFP.
- Fond comercial negativ (gain on a bargain
purchase): Conform IFRS, dacă valoarea justă a
activelor nete identificabile depășește costul de
achiziție, diferența negativă (cunoscută ca "goodwill
negativ") nu este recunoscută ca o rezervă sau un
profit amânat. Ea este recunoscută imediat ca un
câștig în profitul sau pierderea perioadei.
- Aceasta este cea mai mare diferență față de OMFP: fondul comercial nu se amortizează.
- Raționamentul IFRS este că fondul comercial are o durată de viață utilă nedeterminată și valoarea sa nu se diminuează în mod previzibil pe o anumită perioadă.
- În schimb, fondul comercial trebuie supus unui test de depreciere (impairment test) cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori există indicii că valoarea sa s-ar fi putut diminua.
- Testul de depreciere implică compararea valorii contabile a unității generatoare de numerar (Cash Generating Unit - CGU) căreia i-a fost alocat fondul comercial cu valoarea sa recuperabilă (care este fie valoarea sa justă minus costurile de vânzare, fie valoarea sa de utilizare, oricare dintre ele este mai mare).
- Dacă valoarea contabilă depășește valoarea
recuperabilă, o pierdere din depreciere este
recunoscută. Această pierdere reduce valoarea fondului
comercial și este ireversibilă.
1. Achiziția unei entități și recunoașterea fondului comercial:
Cost de achiziție: 500.000 RON.
Valoarea justă a activelor nete identificabile: 450.000 RON.
Fond comercial (Goodwill): 50.000 RON.
Înregistrarea contabilă (simplificată):
Debit: Goodwill (Imobilizări necorporale) = 50.000 RON
Debit: Active identificabile = 450.000 RON
Credit: Datorii identificabile = ... RON
Credit: Cash / Furnizori de imobilizări = 500.000 RON
2. Recunoașterea unei pierderi din depreciere (Impairment):
Valoarea contabilă a fondului comercial este 50.000 RON.
Testul anual de depreciere arată că valoarea recuperabilă a CGU a scăzut, iar o pierdere din depreciere de 15.000 RON trebuie recunoscută.
Înregistrarea contabilă:
Debit: Cheltuieli cu deprecierea goodwill-ului (clasa 6) = 15.000 RON
Credit: Goodwill (Imobilizări necorporale) = 15.000 RON
3. Tratamentul fondului comercial negativ (goodwill negativ):
Cost de achiziție: 400.000 RON.
Valoarea justă a activelor nete identificabile: 450.000 RON.
Câștig la achiziție (bargain purchase): 50.000 RON.
Înregistrarea contabilă (simplificată):
Debit: Active identificabile = 450.000 RON
Credit: Datorii identificabile = ... RON
Credit: Cash / Furnizori de imobilizări = 400.000 RON
Credit: Câștig la achiziție (venit) = 50.000 RON
Acest câștig este recunoscut direct în contul de profit și pierdere, nu este amortizat.
3. Prezentare și Informații Suplimentare (IAS 1, IFRS 3, IAS 36)
- Situația Poziției Financiare: Valoarea netă a fondului comercial este prezentată la Active non-curente sub o rubrică separată sau în cadrul "Imobilizări necorporale".
- Situația Rezultatului Global: Pierderile din
depreciere sunt prezentate, de obicei, în Cheltuieli
de exploatare. Câștigul la achiziție este prezentat ca
un venit.
- Note la Situațiile Financiare: IFRS solicită dezvăluiri extinse, esențiale pentru investitori și analiști, inclusiv:
- O descriere a fondului comercial.
- Detaliile fiecărei unități generatoare de numerar căreia i-a fost alocat fondul comercial.
- O descriere a metodologiei și ipotezelor utilizate în testele de depreciere (fluxuri de numerar viitoare, rate de actualizare).
- O descriere a câștigurilor la achiziție,
dacă este cazul.
Aspect |
OMFP 1802/2014 | IFRS (IFRS 3, IAS 36) |
Amortizare | Fondul comercial se amortizează obligatoriu pe o perioadă de 5 ani. | Fondul comercial nu se amortizează. |
Evaluare ulterioară | Se amortizează și se testează pentru depreciere când apar indicii. | Se testează anual obligatoriu pentru depreciere, indiferent dacă există sau nu indicii. |
Fond comercial negativ | Recunoscut ca un venit amânat (sau direct în rezultatul reportat în anumite situații). | Recunoscut imediat ca un câștig în contul de profit și pierdere. |
Abordarea de audit
Auditul fondului comercial este o sarcină complexă, ce depășește verificarea simplă a cifrelor. Auditorul trebuie să se asigure că evaluarea inițială, politica de amortizare/depreciere și dezvăluirile sunt corecte și că nu există o supraevaluare a acestui activ.
Standardele de audit relevante includ:
- ISA 315 (Identificarea și Evaluarea Riscurilor de Denaturare Semnificativă): Recunoașterea că fondul comercial este un domeniu de risc ridicat.
- ISA 330 (Răspunsurile Auditorului la Riscurile Evaluate): Adaptarea procedurilor de audit la acest risc.
- ISA 500 (Dovezi de Audit): Verificarea documentației de achiziție și a analizelor de evaluare.
- ISA 540 (Auditul Estimărilor Contabile și al Dezvăluirilor Aferente): Cel mai important standard pentru auditul fondului comercial, deoarece întreaga valoare depinde de estimările și judecățile managementului.
- IFRS 3 și IAS 36: Standardele contabile care
ghidează tratamentul, pe care auditorul le va folosi
ca referință.
1. Înțelegerea Contextului și a Controalelor Interne
- Achiziția de afaceri: Primul pas este să se obțină documentația completă a tranzacției de achiziție a afacerii.
- Revizuirea documentației cheie:
- Contractul de achiziție: Termenii și condițiile, prețul de achiziție.
- Analiza de alocare a prețului de achiziție (Purchase Price Allocation - PPA): Aceasta este o documentație crucială, realizată de management, care alocă prețul de achiziție la activele și datoriile identificabile ale companiei cumpărate. Auditorul va verifica această analiză.
- Politicile contabile: Se va evalua politica
de amortizare și/sau de depreciere a fondului
comercial.
- Evaluarea controalelor interne: Auditorul va evalua dacă există controale interne solide pentru procesul de achiziție și pentru monitorizarea ulterioară a fondului comercial, inclusiv procesul de testare a deprecierii.
- Risc Inerent: Extrem de ridicat, din cauza:
- Judecății Subiective: Valoarea fondului comercial depinde de estimarea valorii juste a activelor și datoriilor identificabile și de evaluarea viitorului economic al afacerii cumpărate. Aceste judecăți sunt foarte sensibile la erori.
- Presiunii managementului: Există o presiune imensă de a evita recunoașterea pierderilor din depreciere, deoarece o astfel de pierdere afectează direct profitul și poate submina încrederea investitorilor.
- Complexității evaluării: Evaluarea fondului
comercial și a unităților generatoare de numerar
(CGU) necesită adesea expertiză specializată.
a) Teste de Substanță la recunoașterea inițială:
- Verificarea calculului inițial: Auditorul va recalcula fondul comercial, verificând că prețul de achiziție și valorile juste ale activelor nete sunt corecte și susținute de documente.
- Analiza PPA: Se va evalua raționamentul
managementului în alocarea prețului de achiziție. S-a
identificat și evaluat corect orice activ necorporal
(mărci, baze de clienți) care ar fi trebuit recunoscut
separat?
- Sub OMFP (Amortizare):
- Auditorul va verifica dacă fondul comercial a fost amortizat pe o perioadă de 5 ani, conform reglementărilor.
- Se va recalcula amortizarea anuală sau lunară pentru a asigura acuratețea.
- Chiar și sub OMFP, auditorul va verifica
dacă există indicii de depreciere, iar dacă există,
va evalua dacă managementul a realizat un test de
depreciere.
- Sub IFRS (Depreciere):
- Testul anual de depreciere: Aceasta este cea mai importantă procedură. Auditorul va:
- Evalua ipotezele cheie: Se vor verifica și valida ipotezele utilizate de management (rate de actualizare, proiecții ale fluxurilor de numerar, rate de creștere). Se vor compara aceste ipoteze cu datele din piață și cu planurile strategice ale companiei.
- Verifica alocarea fondului comercial: Se va confirma că fondul comercial este alocat la nivelul corect al unității generatoare de numerar (CGU).
- Revizui calculul: Se va verifica
acuratețea matematică a testului de depreciere.
- Recalcularea pierderii din depreciere: Dacă a fost recunoscută o pierdere din depreciere, auditorul va recalcula suma și va confirma că este corectă. Dacă nu a fost recunoscută o pierdere, dar auditorul consideră că există o depreciere, va solicita managementului o ajustare.
- Auditorul va evalua dacă probele obținute (documentație, analize, ipoteze) sunt suficiente și adecvate. Având în vedere riscul ridicat, auditorul va apela adesea la experți de evaluare externi pentru a valida ipotezele și raționamentul managementului.
- Orice supraevaluare materială a fondului
comercial, cauzată de neaplicarea corectă a testului
de depreciere, va duce, cel mai probabil, la o opinie
de audit cu rezerve sau chiar adversă.
- Bilanț / Situația Poziției Financiare: Verificarea că valoarea netă a fondului comercial este prezentată corect.
- Contul de Profit și Pierdere / Situația
Rezultatului Global: Verificarea că amortizarea (OMFP)
și/sau pierderile din depreciere (IFRS) sunt
prezentate corect.
- Note la Situațiile Financiare: Auditorul va verifica dacă entitatea a inclus dezvăluiri adecvate și detaliate, inclusiv:
- Suma fondului comercial pe fiecare CGU.
- Metodologia și ipotezele utilizate în testele de depreciere.
- O reconciliere a valorii fondului comercial
de la începutul la sfârșitul perioadei.
Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală
Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), fondul comercial (goodwill) este unul dintre cele mai sensibile și mai dificil de auditat active necorporale. Datorită naturii sale abstracte și a dependenței sale de evaluări subiective, ANAF va examina cu mare atenție tratamentul fiscal al acestui activ, concentrându-se pe deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea și deprecierea.
Obiectivul principal al ANAF este de a se asigura că nu sunt deduse fiscal cheltuieli nejustificate, care ar putea reduce nelegal baza impozabilă a impozitului pe profit.
Obiectivele Principale ale ANAF în Examinarea Fondului Comercial:
1. Verificarea Amortizării Fiscale (Articolul 28 Cod Fiscal):
- Conform Articolului 28, alin. (6), lit. a) din Codul Fiscal, cheltuielile cu amortizarea fondului comercial sunt nedeductibile fiscal.
- Acesta este un punct de divergență major față de tratamentul contabil conform OMFP 1802/2014, care permite amortizarea fondului comercial pe 5 ani.
- Punctul de control ANAF: Inspectorii fiscali
vor verifica dacă entitatea a adăugat integral înapoi
la profitul impozabil cheltuielile cu amortizarea
fondului comercial în Declarația de impozit pe profit
(Declarația 101). Orice eroare în această ajustare va
duce la recalcularea impozitului.
- Cheltuielile cu deprecierea fondului comercial sunt, de asemenea, considerate, în general, nedeductibile fiscal.
- Raționamentul fiscal este că, similar amortizării, fondul comercial nu reprezintă un cost deductibil din perspectiva fiscală.
- Punctul de control ANAF: ANAF va examina
cheltuielile cu deprecierea fondului comercial și se
va asigura că acestea sunt tratate ca o cheltuială
nedeductibilă în Declarația 101.
- ANAF poate verifica procesul de achiziție a afacerii pentru a se asigura că fondul comercial a fost calculat corect și că valoarea sa nu a fost supraevaluată.
- Aceasta implică verificarea prețului de
achiziție și a valorii juste a activelor nete
identificabile. Dacă se demonstrează că un preț de
achiziție a fost nejustificat de mare (mai ales în
tranzacții cu părți afiliate), ANAF ar putea contesta
valoarea fondului comercial.
- Sub OMFP, fondul comercial negativ este recunoscut ca un venit amânat (contul 472).
- Sub IFRS, este recunoscut direct în contul de profit și pierdere.
- Punctul de control ANAF: ANAF va verifica dacă
entitatea a tratat corect acest aspect în contextul
impozitului pe profit, asigurându-se că venitul din
fondul comercial negativ este inclus în baza
impozabilă.
- Dreptul de a solicita informații și documente (Art. 63 CPF): ANAF va solicita:
- Fișa contului 207 și a conturilor de amortizare (2807) și de cheltuieli cu amortizarea (6811) și deprecierea (6814).
- Contractul de achiziție a afacerii.
- Analiza de alocare a prețului de achiziție (PPA) și documentația de evaluare a activelor și datoriilor entității achiziționate.
- Declarația de impozit pe profit (Declarația
101) și ajustările detaliate efectuate.
- Dreptul de a efectua verificări la sediu (Art. 64 CPF): Inspectorii pot examina în detaliu toate înregistrările contabile și documentele justificative pentru a valida calculul și tratamentul fondului comercial.
- Dreptul de a aplica sancțiuni (Art. 336-349 CPF): Nerespectarea prevederilor Codului Fiscal, cum ar fi:
- Deducerea nejustificată a cheltuielilor cu amortizarea sau deprecierea fondului comercial.
- Aceste erori pot duce la recalcularea
impozitului pe profit (majorarea bazei impozabile)
și impunerea de dobânzi și penalități de întârziere.
Pentru ANAF, fondul comercial este un activ necorporal pentru care nu există deductibilitate fiscală, nici prin amortizare, nici prin depreciere. Principalul punct de control este verificarea corectitudinii ajustărilor efectuate în declarația de impozit pe profit. O înțelegere clară a acestei diferențe fundamentale între tratamentul contabil și cel fiscal este esențială pentru a evita sancțiunile.
Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate
Pentru acționari, potențiali investitori, analiști financiari și creditori, fondul comercial (goodwill) este un indicator-cheie, dar și o sursă de incertitudine. Acesta reflectă nu doar valoarea plătită pentru o achiziție, ci și așteptările de sinergii și de creștere viitoare. Modul în care o companie raportează și evaluează fondul comercial este un barometru al strategiei sale de fuziuni și achiziții și al calității managementului.
1. Perspectiva Acționarilor și a Investitorilor Potențiali
Pentru cei care dețin sau doresc să dețină acțiuni, fondul comercial reprezintă o promisiune de valoare:
- Valoarea strategică: Un fond comercial mare sugerează că managementul a plătit o primă semnificativă pentru a achiziționa o companie, anticipând beneficii viitoare care nu pot fi identificate individual (de exemplu, o sinergie unică, o bază de clienți loiali sau un brand puternic). Acționarii vor dori să vadă cum se materializează aceste beneficii în fluxuri de numerar și profituri mai mari.
- Impactul asupra performanței:
- Sub OMFP: Amortizarea fondului comercial pe 5 ani reduce profitul net al companiei în fiecare an. Investitorii trebuie să ia în considerare această cheltuială ca pe un cost al achiziției.
- Sub IFRS: Neamortizarea fondului comercial
are un efect pozitiv asupra profitului, deoarece nu
există o cheltuială anuală fixă. Însă, investitorii
sunt conștienți de riscul unei deprecieri masive
viitoare (impairment), care ar afecta profitul brusc
și ar semnala că achiziția nu a fost la fel de
reușită pe cât se spera.
- Riscul de eșec: Fondul comercial este un activ "moale", care nu poate fi vândut separat. Dacă achiziția nu generează valoarea așteptată, fondul comercial poate fi depreciat complet. Această "distrugere" a valorii este un semnal de alarmă pentru acționari și poate duce la o pierdere de încredere în management.
Creditorii adoptă o perspectivă extrem de precaută și conservatoare față de fondul comercial:
- Valoarea de garanție: Fondul comercial nu are valoare de realizare (lichidare). O bancă nu poate folosi fondul comercial ca garanție pentru un împrumut. Prin urmare, creditorii vor ignora adesea valoarea acestuia în bilanț atunci când evaluează situația financiară a companiei și capacitatea de plată.
- Concentrarea pe fluxul de numerar: Creditorii
sunt mai interesați de fluxurile de numerar generate
de compania achiziționată și de entitatea consolidată,
pentru a-și asigura rambursarea datoriilor, nu de
valoarea contabilă a fondului comercial.
Analiștii studiază fondul comercial pentru a înțelege și a ajusta cifrele raportate de management, în special atunci când compară companii:
- Ajustarea profitului: Analiștii vor încerca adesea să neutralizeze diferențele de tratament contabil. Unii vor ajusta profitul unei companii IFRS pentru a reflecta o amortizare ipotetică a fondului comercial, permițând o comparație mai corectă cu o companie OMFP.
- Evaluarea riscului de depreciere: Analistul va examina cu atenție notele la situațiile financiare pentru a înțelege cum a fost alocat fondul comercial la nivelul unităților generatoare de numerar și va evalua dacă ipotezele managementului pentru testele de depreciere sunt realiste.
- Analiza randamentului investiției (ROIC):
Fondul comercial, ca parte a activelor totale, reduce
randamentul capitalului investit (Return on Invested
Capital - ROIC). Analiștii vor monitoriza dacă
managementul poate genera un ROIC suficient de mare
pentru a justifica investiția inițială, inclusiv prima
plătită (fondul comercial).
Bibliografie:
O.M.F.P.
nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie
2014).
Anexa
O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29
decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
O.M.F.P.
nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of.
nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).
Anexa
nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile
din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale
de Raportare Financiară.
Dorin, Merticaru