Contabilitate

Contul 627 - Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate

Abordarea contabilă

Contul 627 este un cont de cheltuieli utilizat pentru a înregistra costurile cu serviciile de plată, de procesare și alte servicii financiare prestate de bănci sau de alte instituții financiare. Aceste cheltuieli sunt esențiale pentru a reflecta costurile de funcționare a conturilor bancare și a tranzacțiilor financiare.

Definiție: Acest cont înregistrează cheltuielile cu comisioanele bancare (pentru depuneri, retrageri, transferuri), costurile de administrare a contului curent, comisioanele pentru carduri bancare și alte taxe similare.
Funcția: Rolul său principal este de a recunoaște cheltuiala în momentul în care serviciul a fost prestat și facturat de către bancă, conform principiului contabilității de angajamente. Cheltuielile cu serviciile bancare sunt recunoscute direct ca o cheltuială a perioadei.
Structura: Este un cont de cheltuieli, având un sold debitor. La sfârșitul perioadei fiscale, soldul său este transferat în contul de profit și pierdere (contul 121), pentru a calcula rezultatul final. .

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu: o firmă plătește un comision de 5 lei pentru un transfer bancar, care este înregistrat automat de către bancă.

1. La înregistrarea comisionului bancar:

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
627 "Cheltuieli cu serviciile bancare și similare"	5	5121 "Conturi la bănci în lei"	5

Explicație: Se debitează contul de cheltuieli 627 pentru a recunoaște costul serviciului bancar. Se creditează contul de active 5121 pentru a înregistra ieșirea banilor din contul bancar.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 627 este prezentat în Contul de profit și pierdere, în categoria "Alte cheltuieli de exploatare" sau în linia dedicată acestui tip de cheltuieli, pentru a calcula rezultatul operațional al companiei.

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, tratamentul contabil al cheltuielilor cu serviciile bancare și financiare este guvernat de principiile generale stabilite în IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare" și de IFRS 7 "Instrumente financiare: informații de prezentat". IFRS nu impune un cont specific echivalent cu 627, dar principiile sale ghidează recunoașterea și evaluarea cheltuielilor.

Recunoaștere și evaluare: Conform IFRS, cheltuielile cu serviciile bancare sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe măsură ce serviciul este prestat. Acest lucru respectă principiul corespondentei (matching principle), care impune recunoașterea cheltuielilor în perioada în care au fost generate veniturile corespunzătoare.
Substanța economică: IFRS se concentrează pe substanța economică a tranzacției. O entitate trebuie să determine dacă un cost este o cheltuială legată de exploatare (de exemplu, comisioanele de administrare a contului) sau o cheltuială financiară (de exemplu, un comision pentru un împrumut). Această clasificare este crucială pentru prezentarea corectă în situațiile financiare.
IFRS 7: Standardul IFRS 7 cere entităților să prezinte informații detaliate despre instrumentele lor financiare, inclusiv despre riscurile la care sunt expuse. Cheltuielile bancare pot fi un indicator al riscului valutar (comisioanele pentru transferuri internaționale) sau al riscului de lichiditate (comisioanele pentru overdraft).
Prezentare: IAS 1 permite entităților să-și prezinte cheltuielile fie pe natură (grupate pe tipuri de cheltuieli), fie pe funcție (de exemplu, costul vânzărilor, cheltuieli de administrare, cheltuieli de distribuție). Cheltuielile cu serviciile bancare sunt de obicei prezentate în funcție de natura lor sau de funcția pe care o deservesc.

Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect	OMFP 1802/2014	IFRS (IAS 1 & IFRS 7)
Tratament contabil	Utilizează un cont specific (627) pentru a înregistra direct cheltuiala.	Nu impune un cont specific.
Principiu fundamental	Se bazează pe contabilitatea de angajamente.	Se bazează pe principiul corespondentei și al substanței economice.
Recunoaștere	Cheltuiala este recunoscută în momentul în care este suportată.	Cheltuiala este recunoscută în momentul în care serviciul este prestat.

În concluzie, IFRS tratează cheltuielile cu serviciile bancare dintr-o perspectivă bazată pe principii și pe substanța economică a tranzacției, spre deosebire de OMFP, care se bazează pe o structură rigidă a planului de conturi.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 627 este o procedură crucială pentru a se asigura că valoarea cheltuielilor cu serviciile bancare este reală, completă și corect evaluată. Obiectivul principal al auditorului este de a verifica dacă cheltuielile sunt justificate de extrasele de cont bancare și de contractele de servicii și dacă au fost înregistrate în perioada corespunzătoare.

Principalele proceduri de audit

Reconcilierea bancară: O procedură esențială este de a reconcilia extrasul de cont bancar cu soldul din contabilitate. Auditorul va verifica dacă toate comisioanele, taxele și alte cheltuieli bancare înregistrate în extrasul de cont sunt reflectate corect în Contul 627.
Verificarea documentației justificative: Auditorul va examina extrasele de cont bancare, contractele cu banca și alte documente justificative. El se va asigura că sumele sunt înregistrate corect și că taxele nu includ cheltuieli personale ale angajaților.
Testul de cut-off: Auditorul va verifica dacă cheltuielile aferente serviciilor prestate la sfârșitul perioadei fiscale au fost înregistrate corect. De exemplu, un comision pentru un transfer bancar efectuat în decembrie, dar înregistrat de bancă în ianuarie, trebuie înregistrat ca o cheltuială a anului precedent.
Analiza fluctuațiilor: Auditorul va analiza variațiile cheltuielilor cu serviciile bancare în raport cu anii precedenți și cu volumul de activitate al companiei. O creștere sau o scădere nejustificată ar putea indica erori contabile, o gestiune ineficientă a costurilor bancare sau o creștere/scădere a volumului de tranzacții.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 627 este de un interes major, deoarece cheltuielile înregistrate aici sunt, în mod normal, cheltuieli deductibile fiscal, având un impact direct asupra bazei de impozitare a impozitului pe profit. Inspectorii fiscali sunt extrem de atenți la corectitudinea înregistrării și la justificarea cheltuielilor.

Principalele verificări ale ANAF

Deductibilitatea cheltuielilor: Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu serviciile bancare sunt cheltuieli deductibile integral, cu condiția ca ele să fie efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile și să fie justificate de documente legale. ANAF va verifica dacă serviciile bancare (comisioane, taxe de administrare) sunt legate de activitatea economică a companiei și dacă nu au caracter personal.
Verificarea documentației justificative: ANAF va solicita documentele care stau la baza cheltuielilor, cum ar fi extrasele de cont bancare, contractele cu banca și facturile (dacă este cazul). Inspectorii vor verifica dacă sumele sunt înregistrate corect și dacă serviciile au fost prestate.
Corectitudinea clasificării: ANAF poate verifica dacă anumite cheltuieli înregistrate în acest cont nu ar trebui, de fapt, să fie clasificate drept cheltuieli financiare. De exemplu, un comision pentru un credit de investiții ar trebui, de obicei, să fie înregistrat în conturile financiare (de exemplu, Contul 668), și nu în conturile de exploatare. O clasificare greșită poate duce la recalcularea bazei de impozitare.

Concluzie
Pentru ANAF, Contul 627 este o sursă de informații esențială pentru a verifica legalitatea și corectitudinea înregistrărilor fiscale. O gestionare riguroasă a acestui cont și o înțelegere clară a regulilor de deductibilitate fiscală sunt esențiale pentru a evita orice problemă cu autoritățile fiscale.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 627 este un indicator important al costurilor operaționale și al eficienței managementului financiar. Modul în care sunt gestionate aceste cheltuieli oferă indicii importante despre sănătatea financiară a entității.

Impactul asupra profitabilității: Cheltuielile cu serviciile bancare sunt o componentă a cheltuielilor operaționale ale unei companii. Analiștii vor urmări trendul acestor cheltuieli în raport cu veniturile. O creștere a acestor costuri, fără o creștere proporțională a veniturilor, poate indica o presiune asupra marjelor, cauzată de costuri bancare excesive sau de o gestiune ineficientă a fluxurilor de numerar.
Indicator de risc financiar: Cheltuielile cu serviciile bancare pot oferi indicii despre riscul financiar la care este expusă compania. De exemplu, comisioanele pentru transferuri internaționale pot indica expunerea la riscul valutar, iar comisioanele pentru overdraft pot semnala un risc de lichiditate.
Evaluarea managementului: Un control riguros al costurilor cu serviciile bancare este un semn al unui management financiar eficient. Analiștii vor evalua dacă managementul negociază tarife avantajoase cu băncile, dacă optimizează structura conturilor și dacă evită comisioanele inutile. O planificare defectuoasă, care duce la costuri neprevăzute sau la comisioane excesive, este un semnal negativ pentru investitori.

Concluzie
Contul 627 este un barometru al sănătății financiare și al managementului operațional. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar poziția financiară, ci și prudența și eficiența managementului în controlul costurilor și în gestionarea fluxurilor de numerar.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).

Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).

Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru

Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 6