Limbajul întregului (6)

Acum ştim cum să ne identificăm ceea ce vrem, dorinţele. Ştim ce sunt acelea contraste, ştim ce este claritatea, de fapt, clarificarea. Şi, în drumul spre rezonanţa vibraţională am încheiat primul pas şi îl facem pe următorul, reprezentat de: Pasul 2 – acordaţi atenţie dorinţei Dumneavoastră.

În esenţă nu prea mare lucru deoarece este vorba despre un efort al Dumneavoastră de a nu mai avea de-a face cu orice formă de contrast identificat şi de a face tot posibilul să vă axaţi numai pe luarea în calcul a elementelor de claritate. Acest lucru va face ca Dumneavoastră să creşteţi constant frecvenţa vibraţiei considerată a fi pozitivă până ce rezultanta vibraţională este predominant pozitivă. Deci, a creşte frecvenţa de vibraţie înseamnă pur şi simplu a acorda stărilor Dumneavoastră mai multă atenţie pozitivă, mai multă energie şi focalizare.

Asta deoarece nu este de ajuns (pentru un rezultat rapid) să identificaţi care sunt scopurile, nevoile, necesităţile, dorinţele Dumneavoastră, fiind necesar să le acordaţi atenţie zi de zi asigurându-vă că vibraţia dorinţelor voastre este inclusă în vibraţia voastră curentă.

Legea rezonanţei vă va aduce, astfel, mai mult din lucrurile care le oferiţi atenţia, energia şi focalizarea Dumneavoastră. Cu toate acestea, dacă după ce v-aţi identificat dorinţele nu le mai acordaţi atenţie, energie şi focalizare, există o şansă de materializare a lor, dar infim de mică, funcţie de tipul caracterial al fiecăruia. Dar, evident, efortul de concentrare pe aceste dorinţe creşte şansa de a se materializa.

Din practică pot să vă confirm că majoritatea persoanelor, după efortul mai mare sau mai mic de identificare a dorinţelor, materializat prima dată în constituirea fişelor (şi aici mă refer şi la cei care nu au trecut prin identificările de ancore, de persoane, apoi de sentimente „asociate” şi micile „acordări” care le-am prezentat şi au realizat numai fişele de identificare a dorinţelor), s-au dovedit destul de buni în a identifica dorinţele, după care nu le mai dau nici o atenţie. Cei care au beneficiat de o oarecare „reamintire” despre aceste fişe au acţionat inconştient şi au ajuns astfel să îşi de-a seama că funcţionează totul chiar şi aşa. Ştiind care îţi sunt adevăratele nevoi, necesităţi, dorinţe funcţionează chiar şi în condiţiile unei minime atenţii.

Şi, totul se datorează faptului că legea rezonanţei nu poate să răspundă „palpabil” decât dorinţelor care le daţi atenţie. Veţi putea „vedea” că, toate tehnicile ce le-am prezentat şi le voi prezenta funcţionează doar dacă ne implicăm, dacă le dăm atenţie (dacă mă simt rău şi nu dau atenţie mă voi simţi şi mai rău, nu-i aşa?).
Acum a venit momentul să ne imaginăm că vibraţiile noastre, plecând de la noi, emitentul, formează în jurul nostru un fel de sferă ce o vom denumi sferă de vibraţie.

Conceptul vine din străfundurile percepţiei umane, din antichitate, şi mai poate fi denumit şi sfera noastră de acţiune. Într-un anume fel toţi suntem incluşi într-un fel de balon/ bulă de săpun şi interacţionăm cu baloanele/ bulele celorlalţi. Dacă vedem lucrurile în acest fel vom ajunge rapid la concluzia că legea rezonanţei răspunde la tot ce se află înăuntrul acestei bule dar, nu este aşa. Este foarte important să înţelegeţi că toate scopurile, nevoile, necesităţile, visele şi dorinţele noastre nu se află în sferă/ bulă şi în afara acesteia.

Dacă ele ar fi înăuntrul sferei noastre de vibraţie deja am avea toate acele lucruri şi ne-am bucura de ele (dacă am nevoie de bani, evident, ei sunt în afară, dacă am nevoie de înţelegere, evident ea este afară, etc). De exemplu, fişele care le-am întocmit până acum sunt în interiorul nostru doar ca act iniţial, de constituire a lor dar, fără a fi implicate în ceva, ele rămân nişte simple liste care au clarificat unele lucruri de care putem sau nu să ţinem seama inconştient, şansa lor de a se materializa fiind de neluat în seamă.

Mai concret, fişele aruncate într-un sertar nu vor face legea rezonanţei să funcţioneze decât, eventual, la nivelul sertarului unde sunt aruncate. Legea rezonanţei răspunde doar la ceea ce se află în mod curent în sfera noastră de vibraţie şi creează potenţialul de rezonanţă cu exteriorul, pentru a se ajunge la a rezona, la a primi ceva din afară în interiorul sferei noastre de vibraţie.

În cadrul acestui al doilea pas, vom înţelege cum se pot folosi cuvintele pentru a acorda atenţie, energie şi focalizare noilor noastre dorinţe, creând enunţul dorinţei. Acest enunţ ne va permite să acordăm acea atenţie, energie şi focalizare dorinţei noastre într-un mod organizat, structurat şi să o includem în sfera noastră de vibraţie determinând cu ajutorul legii rezonanţei noul nostru status vibraţional.

În acest sens va fi nevoie de noi fişe. Vă rog să înţelegeţi că acest noian de fişe nu trebuie să vă descurajeze. În fond, noi le realizăm pentru a ne înţelege scopurile şi dorinţele cele mai importante din viaţa noastră, ne ajută într-un efort corect şi concret de înţelegere a ceea ce am fost, ceea ce suntem şi ceea ce vom fi, de dăm atenţie şi ne implicăm sau nu. Nu trebuie să analizăm şi cele mai vagi şi mici dorinţe deoarece ne vom pierde în detalii şi, de aceea, va apare sentimentul că nu are rost să treceţi prin atâtea şi atâtea fişe.

Mai direct, dacă veţi analiza cele mai importante elemente concretizate în nevoi, necesită, dorinţe, şi ulterior le veţi „rezolva” veţi căpăta încredere în ceea ce sunteţi şi, suplimentar, veţi avea timpul necesar şi pentru abordarea micilor dorinţe. De fapt, numai simplul „Evrika”, tradus în „cum de nu m-am gândit până acum la aşa ceva!?!” şi tot este un câştig pentru Dumneavoastră, prin simpla plasare în conştient a nevoilor, necesităţilor, dorinţelor sufocate de viaţa de zi cu zi, cu presiunile, credinţele ei eronate şi altele asemenea. 

Aşa că, la treabă, fără prea multe oftaturi! Să vedem acum ce anume se va include şi ce se va exclude din sfera noastră de vibraţie!

Noile foi de lucru au, ca şi cele pentru contraste şi claritate, doar două coloane:
Acţiuni care îmi includ dorinţa în sfera de vibraţie.
Acţiuni care îmi exclud dorinţa din sfera de vibraţie.

Aceste foi de lucru se vor folosi pentru a determina în care din cele două coloane se va înscrie fiecare din următoarele acţiuni: 1. A vorbi despre ceea ce îmi doresc, 2. A observa ceva ce îmi place, 3. A visa cu ochii deschişi la ceea ce îmi doresc, 4. A vizualiza ceea ce îmi doresc, 5. A mă preface că am obţinut deja ceea ce îmi doresc, 6. A spune „da” unui lucru, 7. A spune „nu” unui lucru, 8. A mă îngrijora cu privire la ceva, în legătură cu ceva, 9. A mă plânge de ceva, 10. A-mi aminti ceva pozitiv, 11. A-mi aminti ceva negativ, 12. A cocheta cu ideea de a obţine ceva ce îmi doresc, 13. A face un fotomontaj, schiţă sau ceva asemenea despre ceea ce îmi doresc, 14. A mă ruga pentru îndeplinirea dorinţei mele şi 15. A sărbători ceva ce îmi place.

Dacă veţi utiliza „tiparul” furnizat mai sus veţi sesiza că toate cele 15 acţiuni sunt, de fapt, „de inserat” numai ca acţiuni care „îmi includ dorinţa în sfera de vibraţie”. La fel, trebuie să observaţi că, atunci când veţi face delimitarea celor 15 acţiuni de mai sus în enunţul prezentat de mine sau veţi trece „nu” înaintea enunţului şi îl veţi muta în coloana cu „acţiuni care îmi exclud dorinţa din sfera de vibraţie”, tocmai aţi acordat atenţie, energie şi focalizare care întăreşte enunţul pozitiv prin simplul fapt că subconştientul nostru nu percepe termenul „nu”. Cu toate acestea nu înseamnă că nu aveţi nimic de făcut…

Eforturile Dumneavoastră vor trebui să se concentreze în direcţia de a elimina orice aţi trecut în coloana 2 spre a fi „mutat” în coloana 1, unde dispare negaţia care certifică lipsa Dumneavoastră de acţiune. Aşadar, la treabă! Una din modalităţile de a face legea rezonanţei să lucreze pentru Dumneavoastră este aceea de a vă menţine dorinţele în vibraţia curentă, adică în sfera Dumneavoastră de vibraţie, pentru a permite să apară efectul de rezonanţă şi ce este în afară să înceapă să fie atras şi să intre înăuntru, în sfera proprie de vibraţie. Nu uitaţi, tema atrage teamă, frica atrage frică, dragostea atrage dragoste şi tot aşa!

Să finalizez această postare cu mici precizări legate de ce este posibil ca folosirea afirmaţiilor să nu vă ridice, totuşi, frecvenţa de vibraţie. În primul rând, rezonanţă înseamnă întâlnirea unui sistem vibratoriu de acelaşi sens, sau de sens dorit. Este foarte posibil ca în viaţa Dumneavoastră să existe foarte puţine astfel de repere (vezi exemplu cu evreul şi naziştii sin postările anterioare). Apoi, o afirmaţie este un enunţ care, prin actul repetiţiei (deci este necesară consecvenţă, răbdare şi exerciţiu), ajunge să fie implantat în mintea Dumneavoastră şi să vă reprogrameze gândirea. Deci, aveţi de luptat cu propriile dumneavoastră credinţe, exersate, acceptate în timp. Ele au tendinţa concretă de inerţie, cu care aveţi de luptat mai mult decât vă imaginaţi.

De exemplu, un individ care se crede gras (şi, eventual, chiar este) şi, din acest motiv dizgraţios şi bolnăvicios (mediul înconjurător ne bombardează constant cu astfel de informaţii – atenţie, nu le condamn, judec sau altele asemenea ci doar le subliniez ca factori de întărire a credinţelor noastre, a celor existente), va avea mari greutăţi în a afirma „Am un corp suplu şi sănătos!” (nu uitaţi că subliniez mereu că, orice afirmaţie „corectivă” trebuie să folosească timpul prezent – vom vedea în postările viitoare multe detalii în acest sens) deoarece el are credinţa că nu este aşa şi, pur şi simplu, face o afirmaţie ireală. Ba, mai mult, are sentimentul imediat că se minte singur, că pierde timpul sau altele asemenea.

Şi, astfel, emite „spre rezonanţă” numai vibraţii negative şi mediul va reacţiona prin atragerea (de fapt este vorba despre un fel de simplă manifestare, deoarece senzaţia de atracţie nu este decât perceperea repetată a îndeplinirii „dorinţei” lansate vibraţional în mediu) celor ce rezonează cu aceste „negative” şi individul nostru va continua să fie bombardat cu „informaţii”, afirmaţii, etc, care să îi mulţumească credinţa că este „gras şi bolnăvicios”.

Dar, de fiecare dată se uită că, acest mesaj este transmis subconştientului, perceput asemenea unui ordin. „Sunt gras şi bolnăvicios” înseamnă „OK, Şefu’, eşti gras şi bolnăvicios. Ştiu ce am de făcut deoarece asta am făcut până acum. Ce poate fi mai uşor de atât?!?”. „Vreau să am un corp suplu şi sănătos” atrage de partea subconştientului un fel de răspuns de genul „OK, cum facem asta? Deoarece nu mi-ai dat deplina libertate de acţiune, termenul „vreau” fiind ambiguu în ceea ce priveşte ce trebuie făcut. Adică acţionez eu, subconştientul, acţionezi tu, conştientul sau colaborăm?!?”. La fel şi folosirea termenului „trebuie”, „încerc” şi altele. Şi pot divaga destul de mult pe aceste enunţuri eronate.

Dar, odată ce afirmaţia se face la timpul prezent („Am un corp sănătos şi suplu!”) ordinul pleacă fără echivoc atât la nivelul subconştientului cât şi la nivelul conştientului. Subconştientul va avea un fel de răspuns automat, bazat pe înregistrările realizate în timp (că doar nu ne-am născut graşi şi bolnăvicioşi cu toţi – şi chiar dacă ar fi aşa, există disponibilă informaţia genetică, uşor de accesat, în care eram Adamul iniţial, sau Eva iniţială, fie şi destul de „transformat” de evoluţia ulterioară – nu uitaţi că am prezentat în postările anterioare că, genetic vorbind, orice mutaţie se corectează prin mecanisme mai mult sau mai puţin divine pe parcursul a doar două sau trei generaţii – vezi postările anterioare). El va proceda imediat la favorizarea (la propriu) oricăror gesturi corecte realizate la nivel conştient pentru a facilita (de fapt de a respecta necondiţionat) îndeplinirea ordinului (dorinţei) primite.

Deci, o concluzie destul de importantă, nu uitaţi că totul înseamnă favorizare, apoi rezonanţă. Aşadar, de fiecare dată când citiţi, vă amintiţi, etc, afirmaţiile, veţi avea o anumită reacţie, în funcţie de modul în care vă fac să vă simţiţi acele cuvinte. De fapt, veţi emite, fără îndoială, un anumit tip de vibraţii. Şi, această conştientizare trebuie să vă facă să procedaţi la a emite predominat vibraţii pozitive. De exemplu, să continuăm cu „grasul” de mai sus. Subconştientul acestuia va favoriza orice efort de a ajunge „suplu şi sănătos” (şi, credeţi-mă, ştie perfect ce are de făcut).

Întregul nostru emite vibraţii pozitive în acest sens şi, în primul rând, conştientul se va conforma spre această direcţie de acţiune: vom începe să mâncăm numai dimineaţă (ca o informaţie suplimentară, prezentată „în avans”, deoarece urmează să o abordez în detaliu în postările viitoare, masa de dimineaţă aproape că nu suplimentează nimic în ţesutul adipos, masa de prânz depozitează, la propriu, până la 30% din aportul alimentar în depozitele adipoase, iar masa de prânz „suplimentează” ţesutul adipos cu până la 80% din orice „aportăm” alimentar), vom începe, brusc şi dintr-odată să iubim mişcarea şi altele asemenea (repet, toate la vremea lor).

Apoi, vibraţiile noastre pozitive vor începe să atragă numai informaţii despre cum evoluăm spre un corp suplu şi sănătos, vor apare „rezonatori” în jurul nostru care să ne reamintească erorile făcute, de exemplu atunci când ciugulim câte ceva că nu este bine, şi tot aşa. S-a declanşat mecanismul care ne va îndeplini dorinţa, vibraţiile noastre negative dispar şi totul este OK. În plus, creşte se slăbeşte „lanţul stresului”, apare energia suplimentară (de fapt, neirosită pe chestii contra dorinţelor noastre), încrederea în noi creşte (deci şi vibraţia pozitivă) şi totul ia un curs ireversibil spre bine (fără a uita că cei care o duc perfect cu sănătatea mor mai sănătoşi – drumul nostru va fi favorizat, iar nu schimbat).

Deci, ca să finalizez ideea de „final de postare”, o afirmaţie pozitivă poate genera vibraţii negative. Cele mai multe afirmaţii nu au efect deoarece legea rezonanţei nu răspunde la cuvinte, ci la felul în care ne simţim referitor la acele cuvinte (acea succesiune de cuvinte). Totul este o funcţie ce depinde de sentimentele ce apar, şi atât. Iată un exemplu care poate clarifica, într-o oarecare măsură, care ar fi forma de vibraţie care o emiteţi.

Va urma o listă de afirmaţii pozitive care, după citire, să vă determine să vă întrebaţi ce fel de vibraţii emiteţi: 1. Relaţiile cu familia mea sunt pe deplin armonioase, 2. Îmi iubesc corpul, 3. Sunt milionar în euro, 4. Activităţile mele fac senzaţie, 5. Am o sănătate perfectă, 6. Am partenerul de viaţă ideal (lista ar putea continua dar cred că sunt de ajuns toate acestea). Deci, cum vă simţiţi când parcurgeţi aceste afirmaţii? Emiteţi vibraţii negative sau pozitive? În cazul în care afirmaţia este corectă, răspunsul este imediat, „Da”, însoţit de un fel de mândrie, de un sentiment de bine.

Şi, aţi emis vibraţii pozitive (de fapt le aveţi, dar acum le-aţi şi perceput, eventual amplificat). Dacă nu aţi răspuns imediat aţi făcut-o deoarece există îndoieli, deoarece nu este totul chiar aşa cum trebuie. Dacă răspunsul este, totuşi „da”, chiar dacă nu este aşa (prezenţa îndoielii certifică că nu este aşa), aţi emis vibraţii pozitive. Dar, dacă aţi răspuns „Nu” sau „Nu este adevărat că…”, evident că emiteţi o vibraţie negativă.

Aşadar, cheia esenţială în folosirea afirmaţiilor este aceea că ele trebuie să fie adevărate pentru voi pentru a vă face să vă simţiţi bine, pentru a emite vibraţii pozitive atât pentru voi cât şi pentru a beneficia de legea rezonanţei. Orice afirmaţie trebuie să exprime întotdeauna adevărul pentru voi, făcând astfel posibilă emisia de vibraţie pozitivă. Şi, chiar dacă "visul" Dumneavoastră este prea departe pentru a putea face, la acest moment, o afirmaţie pozitivă, adevărată, puteţi ajunge acolo prin "paşi" mici şi adevăraţi (dar, despre asta, în postările viitoare).

Deci, dacă ne amintim de „grasul” nostru, enunţului devine mai corect, mai real, dacă va fi de forma „Sunt din ce în ce mai suplu şi mai sănătos!” şi va întări aceste afirmaţii prin răspunsul la suportul subconştientului şi tot ce am descris mai sus, în ideea ca cele afirmate să fie adevărate şi să nască fundamentul emisiei de vibraţii pozitive. Dar, ajunge pentru azi! Vom continua şi mâine…

Dragoste, Recunoştinţă şi Înţelegere (Namaste)!!!

Dorin, Merticaru