Dorin M

 

Următorul element ce trebuie luat în calcul este memoria RAM. Cel mai important detaliu de aici este reprezentat de mărimea memoriei RAM, măsurată în gigabiți (Gb), această mărime fiind exprimată în puterile lui 2, adică 2, 4, 8, 16, etc Gb.

Sistemele de operare actuale necesită minim 4 Gb de RAM, se laudă producătorii că merg la dimensiuni mai mici ale memoriei RAM. Și discutăm aici doar despre cerințele sistemului de operare. Dacă mai luăm în considerare și necesarul de memorie optim pentru funcționarea programelor ce le vom folosi, vom avea surpriza că ansamblul sistemului nostru de calcul merge deosebit de lent… Datorită dimensiunii prea mici a RAM-ului.

 

Deci, totul ar fi funcție de buget, că aceste memorii costă… Sfatul meu ar fi să nu mai discutăm despre memorii de lucru mai mici de 8 Gb de RAM (mai ales de la lansarea Windows 10, să nu mai zic de 11)… Și asta în condiții în care vom utiliza calculatorul la ”chestii de bază” (office, un film ”acolo”, etc).

 

Dacă o dăm pe prelucrări video, pe jocuri ”high-end”, totul se schimbă radical, necesarul de memorie fiind mult  mai mare, minimum posibil plecând de la 16 Gb ”în sus”.

 

Și acest detaliu este deosebit de vizibil și la tablete și dispozitivele mobile care sunt aide de dimensiuni mari ale memoriei RAM.

 

Sumar, iată de ce se cere așa ceva! Memoria RAM este o ”funcționalitate” prin care sistemul de calcul încarcă într-o zonă ”de prelucrare rapidă” tot ceea ce îi este necesar pentru funcționarea unui software anume (aplicație, joc, etc) și, în zilele noastre, încarcă simultan multe, inimaginabil de multe aplicații. Suplimentar sistemul de operare, sistemul de calcul, cum vreți să considerați, mai are o sumedenie de aplicații ”încărcate” ce funcționează după un sistem denumit tehnic ”întreruperi”.

 

Aceste ”întreruperi” sunt o modalitate de abordare ”pe rând” a funcționalității mașinii de calcul, permițând, asemenea unui om, să ducă la bun sfârșit îndeplinirea sarcinilor ce i se ridică spre rezolvare. Mai ”plastic”, dacă am de rezolvat două probleme, una de fizică și una de matematică și vreau să dau senzația, percepția, etc că totul merge simultan, ”scriu”, ”rezolv” un pas la problema de fizică, un ”pas” la cea de matematică, mai fac un ”pas” la cea de fizică, unul la cea de matematică, și tot așa până la finalizare.

 

Și, cu cât am o memorie RAM mai mare, cu atât ”încap” mai multe lucruri aparent (deoarece, de fapt, este o sumă de operații efectuate la o viteză imensă percepției umane) ”simultane” de făcut...

Da, avem de ținut cont aici și de un alt detaliu, legat de viteza de lucru a acestor memorii… La acest moment, arhigeneral, se mai utilizează doar memoriile de tip DDR, acest DDR însemnând rată de date dublă, de la englezescul ”Double Data Rating”. Și, tot la acest moment, aproape arhigeneral, se folosesc memoriile de standard DDR3 și DDR4 (evident cu viteze mărite major față de standardul simplu, DDR).

 

Nu uitați că am discutat despre un detaliu destul de major, deoarece un sistem de calcul va merge cu viteza celei mai slabe componente a acelui sistem.

 

Acest lucru, evident, înseamnă o putere de calcul din ce în ce mai mare dar și prețuri din ce în ce mai mari… Și, acest detaliu nu este de neglijat. La acest moment, anul 2021, sistemele bazate pe procesoare I3 sunt aproape depășite de banalul Microsoft Windows 10. Cât despre jocurile ”la modă”, ”high-end” cum spun vorbitorii de engleză, deja I5-ul este un  standard minimal.

 

Apoi, dacă luăm în considerare nou venitul Windows 11, acest standard minimal este obligatoriu să fie de generație "de la anul 2020 în sus" (ce mai contează cifrerele descriptive ale procesorului). Pentru detalii poți parcurge blogul Microsoft cu referire la produsele Intel procesoare compatibile (link material) și alte date (link material) sau cel cu referire la produsele AMD, procesoare compatibile (link material)

 

Deci, într-o ”logică de bază” este destul de evident că opțiunea optimă ar fi ”hai și un I5” (Ryzen 5) dacă voi utiliza computerul la ”chestii de bază cum ar fi internet, vizualizare file, suită office și altele similare”… Sau, ”hai și un I7” (Ryzen 7) dacă voi utiliza computerul la jocuri, dar fără prea mari pretenții… Cel puțin în orizontul de timp apropiat de maxim 3 ani...

 

Nu este greu de dedus că un procesor ”slab”, pe lângă faptul că unele aplicații nu vor vrea să ruleze, va atrage și ceea ce va fi sesizat imediat ca ”funcționare foarte lentă”, eventual blocarea efectivă a sistemului... Blocare fie în sensul că utilizatorul nu sesizează că acesta ar funcționa, cu toate că pe fundal el face tot ceea ce poate sau, blocarea la propriu... Fără a mai lua în calcul posibilitatea de a nu putea folosi un sistem de operare "la zi".

 

Și, semnificativă ar mai fi ”viteza de lucru”, de bază a procesorului, ce se măsoară în vremurile acestea se măsoară în gigaherți… Ar mai fi detalii legate de socket, de cache, suport de memorie și alte date tehnice dar, deja este prea mult pentru acest moment.

 

În concluzie, cu cât este ”I”-ul (de 7) sau ”R”-ul mai mare, cu atât mai bine, cu cât este numărul de nuclee mai mare cu atât mai bine, cu cât este mai mare ”viteza ceasului de bază” al procesorului, cu atât este mai bine… Da, la fel și cu celelalte detalii…

 

Ar fi de amintit aici și problema existenței unui procesor TPM 2.0 (Trusted Platform Module) - merge și 1.2 dar nu va dura mult și se va trece obligatoriu la 2.0, cel considerat standard acestui moment de lansare de Windows 11. Dacă nu aveți acest procesor sau port specific (TPM) liber pe placa de bază unde să puteți monta procesorul după achiziția acestuia, în mod evident nu veți putea utiliza Windows 11.

 

Și am cam terminat cu niște informații minimale despre procesor și ansamblul său...