Relief, floră şi
faună
Administrativ
Atracţii turistice
Tradiţii
şi folclor
Istorie
Legende
Descriere generală
Vrancea este
situată în afara Carpaţilor de Curbură, la intersecţia celor trei
regiuni istorice Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Este
denumită şi Ţara Vrancei, Ţara Viei şi Vinului, ţara minunilor
naturale, ţara poveştilor bătrâneşti, ţara cântecului
strămoşesc şi a poeziei neîntrecute de nici un ţinut
românesc, este partea cea mai fumoasă a depresiunii carpatice.
Vatră străveche a etnografiei şi folclorului românesc, "Ţara
Vrancei", a unor valori culturale remarcabile, deţine un peisaj
pitoresc. Se remarcă monumente ale naturii de o frumuseţe aparte cum ar
fi: Cascada Putnei, Rezervaţia Cheile Tişiţei, Păstrăvăria şi Schitul
Lepşa, Focul viu de la Andreiaşu. De asemenea se poate aminti de
mausoleele istoriei româneşti de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja.
Poziţia geografică şi cadrul natural, cultural, istoric,
etc. favorizează diferitele forme de turism: de circulaţie, de sejur
(în zonele montane, de podgorie unde se remarcă Panciu, Odobeşti
şi Coteşti, sau şes, fără a uita de numeroasele staţiuni
balneo-climaterice cu peisaj pitoresc din care se remarcă Soveja, unul
din locurile cu cel mai ozonat aer din ţară, nepoluat şi cu
particularităţi microclimatice deosebite), cultural, rural, de
vănătoare şi pescuit, agromontan (pot fi accesate uşor stânele
montane luând contact cu atmosfera tipic tradiţională de
târlă şi stână, în special în Valea Lepşei şi
în zona Putnei superioare, cum ar fi Năruja, Nistoreşti, Tulnici,
Paltin, Nereju, Bărşeşti şi Coza) sau de week-end. O microzonă de
profund interes etnografic, datorită arhitecturii tradiţionale ce se
menţine şi originalităţii de creaţie a sătenilor (mai ales în
domeniul textilelor) este reprezentată de satele din lunca Siretului
în aval de Focşani (Vulturu, Suraia, etc.).
Viticulturismul este practicat toamna, în timpul
culesului, pentru must, şi permanent, pentru degustări de vinuri la
Panciu, Odobeşti (fără a uita de Jariştea, Urecheşti şi Goleşti),
Coteşti şi împrejurimile lor.
Din punct de vedere tradiţional se pot întâlni
uşor locuinţele construite în întregime din bârne, cu
structură şi amenajare interioară ce păstrează elementele de bază ale
tradiţiei locale (în special în zonele Nereju, Tulnici,
Coza, etc.). Sub raportul planului, casele tradiţionale di Vrancea au
odaia curată, denumită şi casoiţă, în care se
întâlnesc textilele de interior specific vâncene,
precum şi piesele vechi de mobilier ţărănesc. Carecteristice sunt
puretarele, ţesături de lână care acoperă unul sau mai mulţi
pereţi din odaia curată având funcţie estetică, apoi scoarţele ce
au aceeaşi funcţionalitate, şi şervetele puse pe pereţi ca decor la
oglindă. Se remarcă şi faptul că în Ţara Vrancei s-au menţinut
piese de port ce au asemănări cu unele piese de port de pe monumentul
de la Adamclisi (cămaşa încreţintă pe gât, denumită
în literatura etnografică de specialitate şi cămaşă dacică), apoi
iţarii foarte lungi, strânţi pe picior şi încreţiţi (ca un
fel de armonică), glugă de lână, etc.
Din punct de vedere artizanal,
Vrancea se remarcă şi prin activitatea creatorilor populari mai ales
în domeniul prelucrării artisticer a lemnului, în broderia
de piele, în cusături, în confecţionarea de măşti, etc.
Sunt renumite pentru frumuseţea lor îndeosebi tiparele de caş
confecţionate din lemn, vasele de lemn pirogravate, fluierele,
bâtele ţărăneşti, măştile, etc.
Vrancea are o industrie diversificată, în care poderea o deţin
industria textilă şi a confecţiilor (aproape 50 % din totalul
producţiei, dar şi 50 % din totalul de resurse umane angajate, 90 % din
exporturile judeţului fiind destinate exportului), producţia de
mobilier, industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria
de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric, industria
alimentară (cunoscute fiind cele 3 mari firme de vinificaţie, inclusiv
produsele alimentare tradiţionale), agricultură, fără a uita de
dezvoltarea accentuată a etno-turismului şi a agroturismului.
Suprafaţa: 4.863 km2.
Vecini: Judeţele Bacău, Brăila,
Buzău, Covasna, Galaţi şi Vaslui.
Nr. locuitori: 392.317 (densitate 81 loc./ km2).
Municipii: Focşani, Adjud.
Oraşe: Mărăşeşti, Panciu, Odobeşti.
Comune: 68.
Regiunea de dezvoltare Sud Est.