![]() |
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() |
În
jurul lumilor
Autor: Dorin, Merticaru (dorinm@email.com)
Mesajul (episodul 1)
Dan simțea
apăsarea unei
dorințe
greu de precizat, enervantă prin
insistența
ei... sau prin... "Offf",
poate de aceea se plimba fără nici un rost prin cameră.
"Ce se întâmplă cu mine? Iar am
una din pasele de presimțiri
negre sau sunt prea singur? Poate
ieșirea
prin împrejurimi mă va ajuta în
vreun fel?!? Dar cu cine să mă întâlnesc? Nici măcar nu știu
care dintre băieți
nu este plecat
în cursă..."
Întâmplător privirea îi căzu pe
display-ul informațional
unde ”pâlpâia” indicativul său de
pilotaj.
"Ce trăsnaie...?!? Până acum nu
am mai avut comunicări directe de la centru. Ar fi trebuit să văd fața
lui Francis care trântea câte o poantă grosolană,
inteligentă
după el, și
să îmi ordone ”mișcare
de fund” până la centru pentru că... mi-au găsit un
zbor..."
"Ei, dar ce se întâmplă cu
mine?!? Am găsit pe cine să-mi descarc nervii... În fond ce vină
au ei? Sunt
simpli executanți
de ordine..."
Mecanic, activă biometroscopul și
”deschise” mesajul:
”Cererea de test pentru pilot de
grad zero a fost procesată. Mâine dimineață
sunteți
invitat la centru pentru startul testării. În caz de
neprezentare se va considera că nu mai sunteți
interesat și
cererea va fi invalidată.”
Cu fiecare cuvânt parcurs simţea
fiorii bucuriei cum îi inundă trupul şi, când termină, sări
într-o piruetă a
extazului.
"S-a terminat cu vegetatul!
Acum am şi eu dreptul să îmi trăiesc viaţa aşa cum doresc",
gândi sărind
într-o nouă piruetă, lovind aerul cu pumnul.
Aproape uitase de cerere, în cei mai
bine de patru ani de când o depuse "la centru"… Şi îşi
pierdu-se de
mult orice speranţă de a mai primi un răspuns...
"Confuz... Da, asta simt
acum... Ordine! Da... Asta îmi trebuie acum, ordine!"
"Dar, acum, îmi trebuie puţin
timp pentru a-mi pune viaţa în ordine... Nu pot pleca pur şi
simplu, gândi
relativ speriat. Şi, parcă nu mă mai simt atât de pregătit pentru
acest test...
Panică?!?"
Atunci se gândi pentru prima dată,
după mult timp, la pericolul unei nereuşite. Şi capul i se
încinse şi mai tare.
Imediat după depunerea cererii
începu un antrenament susţinut, fizic şi mental, pentru a
maximiza şansele sale
de a ajunge "pilot zero". Dar, în scurt timp interveni rutina,
apoi
sentimentele că cererea sa nu va fi procesată niciodată şi... tot
aşa...
Renunţase la antrenament şi la speranţa că va mai ajunge acolo unde
îşi dorea.
Logic, gândi dezamăgit, doar sunt
întruchiparea ghinionistului pe acest pământ...
Ameţit, dezamăgit, se îndreptă spre
barul său, umplu mecanic un pahar de alcool şi se trânti în
fotoliu. Bău o gură
şi, într-un efort de liniştire, îşi dădu capul pe spate
savurând aromele
băuturii, plimbându-i prelungit conţinutul prin gură.
Gândurile se învălmăşeau fără logică
şi obosi, repede. Nici efortul de ordonare, nici ruperea de lumea
înconjurătoare prin închiderea ochilor şi hoinăritul prin
locuri dorite, nici
masajul frunţii nu îl ajutară.
*
* *
Notă traducere:
Dragi
cititori,
Utilizarea metodelor
de translare existente (pentru limba română) are, încă,
mari lacune, aşa că am
procedat la un efort de a realiza, pe cât posibil, propria
traducere (şi
adaptare) pentru voi. Îmi cer scuze pentru multele greşeli dar
sunt sigur că
efortul meu dă rezultate mult mai bune decât în cazul
motoarelor de traducere
existente.
În plus, efortul
oricui dintre voi de a corecta traducerile făcute nu poate fi
decât binevenit
dar nu vă pot răsplăti decât prin simpla menţionare a ajutorului
dumneavoastră,
în partea de jos a textului, acolo unde a fost dat acesta şi, de
ce nu, pe
viitor, poate va apare şi posibila răsplată materială, dacă aventura
mea va
avea succes financiar.
Mulţumesc pentru
înţelegere,