Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice (a)

(Art. 1 - 141) (NM Art. 284 - Art. 41) (Art. 42 - Art. 52) (Art. 53 - Art. 89);

Limite privind micşorarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor bugetare

ART. 15 - (1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de <LLNK 12010    69 11 201   0 17>Legea nr. 69/2010. În această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:

a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani;

b) estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor;

c) măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar.

(2) În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, fişa financiară prevăzută la alin. (1), în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării.

(3) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/măsuri/politici numai în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.

SECŢIUNEA a 2-a - Competente şi responsabilităţi în procesul bugetar

Aprobarea bugetelor

ART. 16 - (1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului şi bugetele instituţiilor publice se aproba astfel:

a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;

b) bugetele instituţiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale;

c) bugetele centralizate ale instituţiilor publice finanţate parţial de la bugetele prevăzute la lit. a), prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, detaliate la nivel de capitol şi de titluri de cheltuieli; aprobarea bugetelor pe instituţii şi detalierea acestora la nivel de subcapitol şi paragraf, precum şi la nivel de articol şi alineat se realizează de ordonatorul principal de credite, în termenul prevăzut la alin. (2).

d) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetele prevăzute la lit. a), de către ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora;

e) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii, de către organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.

(2) Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) se aproba în termen de 15 zile de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Rolul Parlamentului

ART. 17 - (1) Parlamentul adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.

(2) În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă.

(21) Parlamentul va lua în dezbatere numai amendamentele prin care se propun modificări sau completări la proiectul legii bugetare anuale şi la anexele la acesta, la creditele bugetare şi/sau de angajament prezentate de Guvern în structura prevăzută de art. 36 alin. (1).

(3) În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea nivelului deficitului bugetar.

(31) Modificarea creditelor bugetare şi/sau de angajament, ca urmare a amendamentelor propuse potrivit prevederilor alin. (2^1), se face numai prin redistribuiri de sume între subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare.

(4) Parlamentul adopta legile contului general anual de execuţie.

Rolul Guvernului

ART. 18 - (1) Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Guvernul asigura:

a) elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani;

b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limita prevăzut de prezenta lege;

c) exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, scop în care examinează periodic execuţia bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar, după caz;

d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare şi a contului general anual de execuţie;

e) utilizarea fondului de rezerva bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe baza de hotărâri.

Rolul Ministerului Finanţelor Publice

ART. 19 - În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are, în principal, următoarele atribuţii:

a) coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, şi anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie;

b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

b1) elaborează previziuni bugetare bazate pe previziunile macroeconomice elaborate şi comunicate de către Comisia Naţională de Prognoză;

b2) în momentul înscrierii candidaţilor la concursul pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, aceştia sunt obligaţi să facă dovada deţinerii certificatului de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi. Atestarea se face gratuit, prin intermediul Şcolii de Finanţe Publice şi Vamă din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Modurile de dobândire şi retragere a certificatului se stabilesc prin norme metodologice;

b3) dobândirea şi menţinerea certificatului de atestare reprezintă condiţie specifică obligatorie pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, ordonatorii de credite având obligaţia modificării corespunzătoare a fişelor de post respective. La ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil ordonatorii de credite au obligaţia de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege;

Notă: Potrivit <LLNK 12013   270 10 201   0 48>art. III din Legea nr. 270 din 15 octombrie 2013, publicată în M. Of. nr. 642 din 18 octombrie 2013, în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la <LLNK 12002   500 10 201   0 48>art. 19 lit. b2) şi b3) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, conducătorii compartimentului financiar-contabil din instituţiile publice aflaţi în funcţie trebuie să obţină certificatul de atestare, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Potrivit <LLNK 12015    41180 301   0 62>art. II din O.U.G. nr. 41 din 30 septembrie 2015, publicată în M. Of. nr. 733 din 30 septembrie 2015, termenul prevăzut la <LLNK 12013   270 10 201   0 31>art. III din Legea nr. 270/2013 pentru modificarea şi completarea <LLNK 12002   500 10 201   0 18>Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 642 din 18 octombrie 2013, cu modificările ulterioare, se prorogă cu 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora;

d) emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, O.G.rea şi plata cheltuielilor, activităţile de control intern şi audit intern privind modul de gestionare a acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea acestuia;

e) solicita rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice;

f) aproba clasificaţiile bugetare, precum şi modificările acestora;

g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;

h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;

i) asigura monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei;

j) avizează, în faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative, care conţin implicaţii financiare;

k) abrogată;

l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;

m) dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani, rezultate din contribuţia financiară externa acordată Guvernului României;

n) colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar;

o) prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Naţională a României, informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanţei de plăţi externe;

p) participa, în numele statului, în ţara şi în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri şi combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu Banca Naţională a României, în probleme financiare, valutare şi de plăţi;

r) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale.

Categorii de ordonatori de credite

ART. 20 - (1) Ordonatorii de credite sunt de 3 categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari.

(2) Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.

(3) Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.

(4) Ordonatorii de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarului general sau altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepţia conducătorului compartimentului financiar-contabil. Prin actul de delegare, ordonatorii de credite vor preciza competenţele delegate şi condiţiile delegării acestora.

(5) În cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

Rolul ordonatorilor de credite

ART. 21 - (1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(2) Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.

(3) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(4) Ordonatorii terţiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate şi utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

(5) Pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele de angajament şi creditele bugetare după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora.

(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) următoarele:

a) cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile de personal care se regăsesc în structura altor subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare;

b) cheltuielile acordate în bani, de natura asistenţei sociale şi asigurărilor sociale, precum şi a contribuţiilor de asigurări sociale aferente, cheltuielile cu bursele acordate din fonduri publice, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

c) cheltuielile cu datoria publică;

d) cheltuielile care decurg din obligaţii internaţionale;

e) sumele alocate ordonatorilor principali de credite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, care vor fi repartizate integral.

(7) Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi a opiniei Consiliului Fiscal cu privire la acesta.

(8) Ordonatorii de credite prevăzuţi la alin. (1) şi (3) au obligaţia de a fundamenta, justifica şi utiliza, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor instituţiilor subordonate şi altor beneficiari ai acestor fonduri.

Responsabilităţile ordonatorilor de credite

ART. 22 - (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21;

b) realizarea veniturilor;

c) angajarea şi utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;

g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

h) organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Controlul financiar preventiv şi auditul intern

ART. 23 - Controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercita asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Controlul financiar preventiv propriu

ART. 24 - (1) Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plăţii.

(2) Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu şi a controlului financiar preventiv delegat, după caz, potrivit dispoziţiilor legale.

Controlul financiar preventiv delegat

ART. 25 - Controlul financiar preventiv delegat se exercita de Ministerul Finanţelor Publice, conform legislaţiei în domeniu.

CAP. III - Procesul bugetar

SECŢIUNEA 1 - Proceduri privind elaborarea bugetelor

Conţinutul legilor bugetare anuale

ART. 26 - Legile bugetare cuprind:

a) la venituri, estimările anului bugetar;

b) la cheltuieli, creditele de angajament şi creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în legi specifice, în structură funcţională şi economică a acestora*);

c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;

d) reglementări specifice exerciţiului bugetar.

Anexele legilor bugetare

ART. 27 - Anexele legilor bugetare cuprind:

a) sintezele bugetelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a);

b) bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea;

c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de repartizare a acestora;

d) alte anexe specifice.

Elaborarea bugetelor

ART. 28 - Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani;

b) politicilor fiscale şi bugetare;

b1) legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzute la <LLNK 12010    69 11 201   0 30>art. 18 din Legea nr. 69/2010.

c) prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;

d) politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

f) programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienta; programele sunt însoţite de estimarea anuala a performantelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;

h) posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.

Plăţi restante

ART. 281 - Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure achitarea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, precum şi a plăţilor restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia angajamentelor noi pentru proiecte/ programe finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituţiilor publice

ART. 282 - În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituţiilor publice prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) şi c) în ultimii 2 ani anteriori anului curent este mai mic de 97% pe fiecare an, aceste instituţii fundamentează veniturile proprii pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent anului curent.

Obligaţiile de plată înregistrate la nivelul unui an

ART. 283 - Obligaţiile de plată înregistrate la nivelul unui an trebuie să fie cel mult egale cu creditele bugetare aprobate, cu excepţia serviciilor privind furnizarea de utilităţi şi a drepturilor salariale la care obligaţiile înregistrate pot depăşi creditul bugetar, cu diferenţa dintre cheltuielile lunii decembrie a anului curent şi cheltuielile lunii decembrie a anului precedent, precum şi a altor cauze independente de voinţa ordonatorilor de credite.

Consecinţe ale neachitării arieratelor

<LLNK810003048600000001>  ART. 284 - (1) În situaţia în care instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, înregistrează arierate la sfârşitul lunii anterioare lunii pentru care solicită efectuarea de plăţi, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să nu opereze plăţi din conturile acestora, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice.

(2) Măsura încetează la data la care instituţiile publice prevăzute la alin. (1) nu mai înregistrează arierate în contabilitate.

(Art. 1 - 141) (NM Art. 284 - Art. 41) (Art. 42 - Art. 52) (Art. 53 - Art. 89);